FMI avertizează în privinţa unor corecţii ”dezordonate” ale preţurilor locuinţelor în Europa: În Cehia, Danemarca şi în Suedia preţurile au scăzut cu mai mult de 6% în 2022

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a avertizat vineri cu privire la corecţii ”dezordonate” ale preţurilor locuinţelor în Europa, într-un moment în care regiunea se luptă să reducă inflaţia, transmite CNBC, citată de News.ro

În cele mai recente perspective economice regionale pentru Europa, FMI a spus că o corecţie descendentă este deja în curs de desfăşurare pe unele pieţe imobiliare europene, dar această scădere s-ar putea accelera pe măsură ce băncile centrale cresc în continuare ratele dobânzilor.

”Corecţiile dezordonate pe pieţele imobiliare ar putea apărea chiar dacă se evită dificultăţi financiare mai ample. O corecţie a pieţei imobiliare este deja în curs în unele ţări europene, de exemplu, în Republica Cehă, Danemarca, precum şi în Suedia, unde preţurile locuinţelor au scăzut cu mai mult de 6% în 2022”, a spus Fondul.

”Scăderile preţurilor caselor s-ar putea accelera dacă pieţele reavaluează riscurile de inflaţie şi condiţiile financiare s-ar înăspri peste aşteptări. Aceste scăderi de preţuri ar avea efecte negative asupra bilanţurilor populaţiei şi ale băncilor”, a adăugat FMI.

Ratele creditelor ipotecare ar putea creşte, de asemenea, pe măsură ce băncile centrale cresc dobânzile, în eforturile de a reduce inflaţia.

În consecinţă, deţinătorii de credite ipotecare ar putea avea venituri disponibile mai mici de cheltuit şi, în unele cazuri, ar putea chiar să ajungă într-un punct în care nu pot să-şi ramburseze creditele.

Băncile ar putwa avea dificultăţi, de asemenea, într-un mediu în care nu se fac rambursări.

”Modelele empirice care leagă preţurile locuinţelor de factorii lor fundamentali indică o supraevaluare de 15-20% în majoritatea ţărilor europene. Prin urmare, cu ratele ipotecare în continuare în creştere şi veniturile reale afectate de inflaţie, preţurile caselor au scăzut recent pe multe pieţe”, a spus Fondul.

Datele de la biroul european de statistică Eurostat au arătat că preţurile locuinţelor au scăzut pentru prima dată din 2015.

În Uniunea Europeană, preţurile locuinţelor au scăzut cu 1,5% în trimestrul al patrulea al anului 2022, faţă de perioada precedentă de trei luni.

”Problemele legate de preţurile caselor sunt generale, nu doar în ţările cu datorii mari, şi trebuie abordate cu atenţie. Ele trebuie abordate cu teste de stres, trebuie urmărite cu mare atenţie”, a declarat Alfred Kammer, directorul departamentului european al FMI, pentru CNBC din Suedia.

Inflaţie persistentă

În acelaşi timp, estimările indică noi provocări legate de inflaţie. FMI se aşteaptă ca inflaţia generală să ajungă în medie la 5,3% în zona euro, anul acesta, şi la 2,9% anul viitor, peste ţinta Băncii Centrale Europene (BCE) de 2%.

”BCE trebuie să crească ratele dobânzilor relativ devreme şi trebuie să le menţină până la jumătatea anului 2024. Ne aşteptăm să revenim la ţinta de inflaţie de 2% în 2025”, a declarat Kammer pentru CNBC.

Conducerea BCE urmează să se întâlnească săptămâna viitoare, iar unul dintre membrii săi a sugerat recent că o creştere de 0,50 de puncte procentuale nu este exclusă.

Banca centrală a declanşat creşterea dobânzilor în iulie 2022, când şi-a adus dobânda principală de la -0,5% la 0. Dobânda cheie a BCE este în prezent la 3%.

Cel mai recent raportt privind inflaţia din zona euro a arătat că inflaţia generală a încetinit la 6,9% în martie, de la 8,5% în februarie.

Inflaţia de bază, care exclude costurile cu energia şi produsele alimentare, a înregistrat o uşoară creştere în aceeaşi perioadă.

”Este necesară o înăsprire suplimentară, iar când dobânda terminală va fi atinsă va trebui menţinută mai mult timp, deoarece inflaţia de bază este (…) ridicată şi este foarte persistentă. Şi nu este nimic mai rău decât întreruperea prea devreme a efortului de luptă împotriva inflaţiei sau abandonarea prea devreme pentru că, dacă trebuie să o faci a doua oară, costurile pentru economie sunt mult mai mari”, a spus Kammer.

În Suedia, unde preţurile caselor au scăzut semnificativ anul trecut, aşteptările inflaţioniste sugerează, de asemenea, că banca centrală mai are mult de făcut în ceea ce priveşte creşterea dobânzilor. Inflaţia generală este de 6,8% anul acesta şi 2,3% anul viitor, conform ultimelor cifre ale FMI.

Imaginea este similară şi în Regatul Unit, cu inflaţia generală urmând să ajungă la 6,8% în acest an şi 3% în 2023.

Pe fondul acestor prognoze, FMI a sugerat că băncile centrale nu au de ales decât să continue cu majorări suplimentare ale dobânzilor.