„Fobia vorbitului la telefon” pentru Generația Z/ VIDEO Psihoterapeut: „De fapt, este o lipsă de control la capătul celălalt, atunci când suni, spre deosebire de atunci când scrii”/ Oportunități de afaceri pentru instruirea tinerilor

Crescuți cu mesagerie instant și alte forme de comunicare online, tinerii din generația Z (cei
născuți la între finele anilor 1990 și până în 2010) și milenialii (adică cei născuți între anii
1980 și până spre finalul anilor 1990) au probleme cu vorbitul efectiv la telefon. Însă tocmai
această „abilitate” e solicitată de unii angajatori, care ar prefera ca legătura cu clienții să fie
ținută și prin convorbiri telefonice.

A intuit această oportunitate de afaceri o femeie din Statele Unite, Mary Jane Copps, care a văzut, acum 16 ani că fobia față de telefon” crește. Drept urmare, scrie Business Insider, a înființat o firmă de consultanță pe care a botezat-o „The Phone Lady”. Obiectivul ei: să ajute firmele să îi facă pe angajați să fie mai buni comunicatori prin telefon. Iar pentru asta încasează sute de dolari pe oră în cazul cursurilor individuale, sau câteva mii dacă e angajată de o firmă mare să lucreze cu mai mulți dintre angajații săi în același timp.
Am întrebat-o pe psihoterapeutul integrativ Sabina Strugariu dacă se poate vorbi de o fobie a vorbitului la telefon printre tineri.

„Se poate vorbi de o fobie dacă anxietatea crește atât de mult și este atât de răspândită încât mi-e greu, am un disconfort și efectiv ideea de a suna sau de a vorbi la telefon este ceva care nu se mai practică. Cu cât este mai rar un lucru, cu atât îți și ajunge să-ți fie mai frică, că ți se pare că e ceva îngrozitor. Este o lipsă de control. De fapt, la capătul celălalt, asta e atunci când suni, spre deosebire de atunci când scrii.
Una din explicații s-ar putea găsi în obiceiurile din familie. Adică, dacă tinerii au crescut lângă părinți care au abandonat și ei clasicele convorbiri telefonice în favoarea textelor, au preluat și ei acest stil de comunicare.
Cu cât suntem mai mult expuși la un lucru, pentru că asta este una dintre principalele sugestii pe care noi le facem în orice tip de anxietate, este expunerea: cu cât ne expunem gradual a ceva, cu atât acel lucru devine mai ușor de gestionat. Cu cât este mai rar, cu atât proiecțiile pe care noi le facem despre ce anume s-ar putea să ajungă să fie asociate cu ceva negativ, cu disconfortul mare”, spune Sabina Strugariu.

Avantajul comunicării în scris este că „poți să ștergi, poți să anulezi un mesaj trimis, poți să ai o libertate puțin mai mare în scris decât o ai în momentul în care ai interacțiunea verbală și atunci pentru foarte mulți dintre tineri acest lucru s-a setat ca background. Acesta este modul în care ei au învățat să comunice și atunci se simt ca peștii în apă”, mai adaugă aceasta. În ceea ce îi privește pe tinerii din România, psihoterapeutul spune că nu sunt departe de posibile cursuri de vindecare a fobiei de vorbit la telefon.

„Din ce observ eu, din ce observ la tinerii din cu care lucrezi, din cabinet sau la adolescenți, nu suntem acolo, dar nu avem mult până acolo. Adică, clar există o preferință pentru text și pentru comunicarea virtuală sau în scris. Și cred că la fel ca în orice domeniu, dacă nu există prevenție, cu siguranță este loc de business întotdeauna. Adică, dacă există o nevoie, cineva vine și spune eu am o soluție, știu sau pot să te ajut să rezolvi această problemă în felul ăst ași te costă atât. Este o tranzacție pe care poți să o accepți sau nu, dar asta dacă nu găsești un alt mod de a răspunde nevoii respective.”
Pe de altă parte, spune Sabina Strugariu, preferința pentru mijloacele de comunicare moderne a cuprins și adulții, nu doar pe cei din Generația Z sau pe mileniali.
„Oamenii petrec mult mai puțin timp în conexiune directă, față în față. Petrec mult mai mult timp comunicând cu lumea virtuală, cu prietenii de pe internet decât direct cu oamenii – vecini, prieteni, familie – ceea ce poate ar fi bine să încercăm să reglăm cumva.”