Fondatorul controversatei companii Blackwater propune din nou „privatizarea” războiului din Afganistan

Omul de afaceri american, Erik Prince, fost membru al Navy Seal şi fondator al companiei Blackwater, promovează din nou ideea „privatizării” războiului din Afganistan, iar Administraţia Trump ar fi interesată de această variantă, în ciuda opoziţiei liderilor militari americani şi a oficialilor afgani. În principiu, planul lui Prince prevede ca misiunile îndeplinite în prezent în Afganistan de militarii din US Army să fie realizate de companii private de securitate, ce includ veterani din trupele speciale din America şi ţări NATO.

Fostul Navy Seal desfăşoară în acest moment o campanie media intensă – inclusiv la principalele posturi americane de televiziune – pentru a-l convinge pe preşedintele Trump că planul său va reduce costurile şi responsabilitatea rolului armatei SUA în ţara măcinată de război. Reluarea discuţiilor despre „privatizarea” conflictului vin la scurt timp după ce un oficial de rang înalt din Departamentul american de Stat s-a întâlnit cu o delegaţie a talibanilor în Qatar, o reuniune despre care mulţi analişti afirmă că ar putea reprezenta un moment de cotitură în războiul din Afganistan, care durează de 17 ani.

Armata regulată, înlocuită de mercenari

Planul lui Prince prevede înlocuirea miilor de soldaţi americani cu circa 5.500 de contractori privaţi, care ar fi susţinuţi de o forţă aeriană privată de 90 de avioane. Războiul va fi coordonat de ceea ce Prince numeşte un „vicerege” sau un Trimis Special care va avea autoritate şi flexibilitate maximă pe teren pentru a se adapta situaţiei. Acesta va face legătura cu contractorii şi va raporta direct preşedintelui american, având autoritatea de a se coordona cu guvernul afgan. Prince a afirmat că propunerea sa de a înlocui soldaţii americani cu contractori va salva Statelor Unite circa 52 de miliarde de dolari.

Planul lui Prince prevede încartiruirea trupelor afgane cu contractori proveniţi din rândul trupelor speciale pentru a creşte capacităţile afganilor în conducere pe câmpul de luptă, strângere de informaţii, comunicaţii, logistică şi expertiză medicală. Contractorii vor locui cu militarii afgani şi vor participa la operaţiunile militare alături de aceştia. Contractorii vor sta în Afganistan 90 de zile, vor lua o pauză de o lună, după care vor merge iarăşi 90 de zile, într-un ciclu de câţiva ani. În acest fel, ei vor cunoaşte perfect zonele în care se deplasează, care sunt liderii tribali, locurile unde ar putea să fie atacaţi de talibani, care sunt soldaţii afgani pe care se poate conta etc.

În opinia lui Prince, unităţile de contractori vor fi constituite din 60% veterani americani şi 40% din veterani proveniţi din ţările NATO, între care SAS, SBS, 42 Commando, militari din trupele speciale din Canada şi ţările europene, soldaţi cu experienţă şi bine pregătiţi. Ulterior, după ce regiunea respectivă va fi stabilizată, trupele mixte de contractori străini şi afgani vor face locul unităţilor de poliţie afgane.

Prince mizează pe circa 90 de aparate de zbor care să acorde sprijin rapid unităţilor de pe teren, în circa 30 de minute. Şi în acest caz, Prince se bazează pe piloţi profesionişi occidentali care vor fi mentori pentru colegii lor afgani, cu care vor acţiona împreună. În scenariul avansat de Prince, armata americană va avea un rol de sprijin, în care îşi poate continua misiunea actuală de instruire şi consiliere a afganilor.

Prince a spus că, pentru început, forţa privată ar trebui să stabilizeze nordul provinciei Kandahar, apoi Helmand, Urzuga şi Nangahr. Cea mai dificilă regiune e considerată sudul provinciei Helmand, unde se va interveni doar după pacificarea celorlalte regiuni.

Prince a explicat propunerile sale în noi videoclipuri postate pe YouTube în care descrie planul său în engleză şi dari. Unul dintre aceste clipuri a atras atenţia preşedintelui Trump, care a devenit interesat de planul lui Erik Prince şi de comentariile sale despre ceea ce el numeşte „eşecurile strategiei SUA în Afganistan.” Liderul de la Casa Albă a luat în considerare pentru prima dată propunerea fostului soldat din forţele speciale anul trecut, în perioada în care administraţia sa îşi revizuia strategia în Afganistan. În acel moment, planul lui Pince nu a reuşit să obţină sprijin în Washington sau Kabul, iar Trump a decis să menţină în mare măsură status quo-ul legat de Afganistan, atunci când şi-a anunţat strategia de război în august 2017.

Săptămâna aceasta a marcat de altfel un an de la discursul lui Trump privind Afganistanul, iar Prince speră, în opinia analiştilor, să folosească aniversarea pentru a profita de frustrările celor care afirmă că planul Administraţiei de la Washington nu a dus la o schimbare tangibilă în regiune. Potrivit surselor, Trump este din ce în ce mai nemulţumit de felul în care decurge conflictul şi nu se opune ideii ca soldaţii americani să fie înlocuiţi de contractori privaţi. Într-un interviu recent cu NBC, Prince a spus că el crede că consilierii lui Trump îi prezintă acestuia o imagine nerealistă a efortului de război, în timp ce pretind că pacea este aproape. „El a dat Pentagonului ceea ce voiau, însă ei nu şi-au îndeplinit sarcina… Dacă lăsăm deciziile de război numai în sarcina Pentagonului, vom fi în război pentru totdeauna,” a afirmat Prince. Fostul Navy Seal crede că, dacă campania sa va reuşi să convingă baza electorală a lui Trump de justeţea planului său, preşedintele îl va asculta.

Întrebat despre planul lui Prince, consilierul de securitate al Casei Albe, John Bolton, a spus: „Întotdeauna sunt multe discuţii. Le găsesc utile. Sunt mereu deschis ideilor noi. Dar nu voi comenta în ceea ce priveşte direcţia de gândire. În final, aceasta va fi decizia preşedintelui.”

Ultimele eforturi ale lui Prince vin în contextul în care majoritatea analiştilor sunt de acord că situaţia de securitate din Afganistan se află într-o stare de declin. Săptămâna trecută au avut loc mai multe atacuri în întreaga ţară, inclusiv lupte intense în capitala provincială Ghazni, în timpul cărora trupele afgane de comando, considerate elita armatei din Afganistan, au suferit pierderi grele. BBC şi alte organizaţii media consideră că cea mai mare parte a ţării se află sub ameninţarea talibanilor.

Mişcarea talibanilor islamişti, o grupare extrem de conservatoare din punct de vedere religios, a preluat puterea în Afganistan în 1996, după războiul civil care a urmat conflictului sovieto-afgan. Ei au impus o versiune brutală a legii Sharia, care a inclus execuţii publice, amputări, interzicerea participării femeilor la viaţa publică, interzicerea televiziunii, a muzicii şi a filmelor. Statele Unite au invadat Afganistanul în 2001, după atacurile din 11 septembrie, acuzându-i pe talibani că le oferă adăpost liderilor Al-Qaeda. Americanii i-au alungat pe talibani de la putere, iar conflictul declanşat s-a întins deja pe 17 ani. Anul trecut, preşedintele Trump a reafirmat că Statele Unite vor rămâne în Afganistan pe timp nelimitat, a trimis încă 3.000 de soldaţi americani în ţara asiatică (numărul militarilor din SUA fiind acum de circa 15.000) şi a intensificat atacurile aeriene împotriva militanţilor, pentru a-i forţa să se aşeze la masa negocierilor. Dar talibanii au continuat să-şi extindă influenţa asupra teritoriului afgan, controlând în prezent 59 de districte din cele 407 (guvernul controlează 229 de districte, iar în celelalte 119 se poartă lupte între cele două tabere).

Cum a fost primită propunerea
În prezent, SUA cheltuiesc aproximativ 45 de miliarde de dolari pe an în Afganistan, potrivit datelor Pentagonului. Prince a declarat că ar putea face acest lucru pentru mai puţin de 10 miliarde de dolari, deşi unii experţi au contestat această estimare. Criticii afirmă că planul lui Prince ar putea conduce la o mai mică responsabilitate din partea contractorilor privaţi şi la repetarea incidentelor violente în care au fost implicate unele dintre companiile de mercenari, cum ar fi cei din Blackwater, care au fost acuzaţi de uciderea civililor în Irak şi Afganistan. Fostul membru Navy Seal a ajuns de altfel în prim-planul atenţiei internaţionale atunci când membri ai Blackwater au fost acuzaţi de numeroase abuzuri în Irak, inclusiv de uciderea în 2007, într-o piaţă din Bagdad, a 17 civili irakieni. Ulterior, Prince a vândut Blackwater (numită acum Academi), dar a creat alte companii care furnizează servicii de securitate pentru Statele Unite şi alte guverne. În acest moment, Prince – care este fratele secretarului american al Educaţiei, Betsy DeVos – este preşedintele Frontier Services Group, o companie de securitate, aviaţie şi logistică ce desfăşoară în principal operaţiuni în Africa.

Prince, care este un aliat de încredere al liderului de la Casa Albă, nu a fost un consilier oficial al campaniei Trump, dar a donat 250.000 de dolari pentru cauze pro-Trump în timpul campaniei prezidenţiale din 2016 şi s-a întâlnit cu membrii echipei de securitate naţională ai lui Trump în timpul tranziţiei. Publicaţia Washington Post a raportat că procurorul special Robert Mueller examinează în prezent dacă Prince a încercat să stabilească un canal de comunicare între Rusia şi Administraţia Trump în timpul unei întâlniri cu un asociat a lui Putin în Insulele Seychelles în 2017.

Când planul lui Prince a atras atenţia lui Trump anul trecut, el a avut sprijinul fostului strateg al liderului american, Steve Bannon, precum şi al ginerelui preşedintelui, consilierul Jared Kushner.

Liderii militari americani se opun însă, în cea mai mare parte, planului lui Prince, unii dintre foştii generali afirmând că cedarea responsabilităţii contractorilor ar fi „o greşeală gravă.” O opinie separată a avut generalul brigadier în rezervă Donald Bolduc, care a spus că „abordarea actuală nu merită un alt sac de pus cadavre sau un pat de spital.”

Un răspuns tranşant a venit de la Consiliul Naţional de Securitate (NSC) de la Washington. Un purtător de cuvânt a declarat că Statele Unite nu iau în considerare planul de „a privatiza” războiul din Afganistan. „Preşedintele, la fel ca majoritatea americanilor, ar dori să vadă mai multe progrese în Afganistan. El recunoaşte, de asemenea, faptul că retragerea din Afganistan ar duce la reapariţia locurilor unde teroriştii se simt în siguranţă, punând în pericol atât vieţile, cât şi securitatea naţională a americanilor,” a afirmat acesta.

În opinia experţilor, luarea de poziţie a NSC confirmă că ideea nu este populară cu secretarul Apărării, Jim Mattis, şi cu şeful diplomaţiei americane, Mike Pompeo. Un oficial din domeniul apărării a declarat că Pentagonul nu a luat în discuţie oficial propunerea lui Prince. În plus, folosirea de mercenari pentru a purta un război în numele unei ţări este ilegală potrivit legislaţiei internaţionale, iar o armată privată va permite preşedintelui american să execute o strategie militară fără supravegherea guvernamentală şi fără să ţină cont de victime civile, de îngrijorarea publicului privind contractorii americani ucişi sau de posibile crime de război.

Brian Katulis, de la think-tank-ul liberal Center for American Progress, a declarat că „privatizarea” conflictului va face mai dificil pentru Congres şi alte instituţii guvernamentale să ştie ce se întâmplă exact în război. „Aceasta face ca o poziţie obscură sa devină şi mai întunecată. Economiile de costuri nu merită posibilele daune produse supravegherii securității naţionale a Statelor Unite.”

De partea lor, afganii se opun propunerii lui Prince. Într-o declaraţie făcută la începutul acestei săptămâni, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei afgane, Haroon Chakhansoori, a spus că guvernul din Afganistan şi poporul său se opun planului de privatizare. „Renunţarea la responsabilitatea de a purta războiul în favoarea unei companii private creşte riscul producerii unor victime civile,” a spus el. Oficialul a numit planul o „conspiraţie împotriva strategiei preşedintelui Trump privind Asia de Sud, care a avut rezultate bune.”

Fostul preşedinte afgan Hamid Karzai a limitat utilizarea contractorilor în Afganistan în 2010, o politică pe care actualul guvern ar trebui să o modifice pentru ca planul lui Prince să fie viabil.

Deocamdată, Administraţia Trump pare să favorizeze angajarea în discuţii directe cu talibanii. Un oficial de rang înalt din Departamentul american de Stat s-a întâlnit recent cu o delegaţie a talibanilor în Qatar, o reuniune despre care mulţi analişti afirmă că ar putea reprezenta un moment de cotitură în conflictul din Afganistan. Surse talibane au confirmat întâlnirea cu Alice Wells, secretar adjunct în cadrul Bureau of South and Central Asian Affairs, afirmând că discuţiile au fost „foarte importante” şi s-au desfăşurat într-o „atmosferă prietenească.” Statele Unite nu au comentat în niciun fel reuniunea din Qatar, care vine la câteva luni după ce o directivă de la Casa Albă le-ar fi cerut diplomaţilor americani să vorbească direct cu gruparea islamistă, fără să mai implice şi autorităţile de la Kabul. Dacă informaţiile privind întâlnirea de la Doha sunt adevărate, ele confirmă schimbarea radicală de strategie a Administraţiei lui Donald Trump faţă de conflictul din Afganistan şi pun guvernul afgan într-o situaţie delicată. Dar, în acelaşi timp, ele reaprind speranţele de pace în ţara măcinată de un conflict ce pare că nu se va termina prea curând.

Surse: The Cipher Brief, BBC, The Hill, CBS News, NY Mag, NBC News, VOA, The New Arab, You Tube

Vezi în clipul de mai jos cum explică Erik Prince planul său: