Fondatorul WikiLeaks Julian Assange urmează să susţină primul său discurs public la începutul lui octombrie, la Consiliul Europei

Fondatorul WikiLeaks Julian Assange urmează să susţină un discurs marţea viitoare la Consiliul Europei (CoE), la Strasbourg, o premieră de la eliberarea sa din închisoare din Regatul Unit în iunie, relatează AFP, conform News.ro.

Julian Assange, în vârstă de 53 de ani, urmează să efectueze o vizită la Strasbourg, în estul Franţei, la 1 octombrie, ”pentru a depune mărturie în faţa (membrilor) Comisiei însărcinate cu Probleme Juridice şi Drepturile Omluui din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE)”, în urma publicării unui raport de anchetă al APCE privind ”implicaţiile detenţeiei sale şi efectelor mai largi asupra drepturlor omului, în special libertatea presei”, anunţă pe X WikiLeaks.

Într-un comunicat, Consiliul Europei, care are 46 de state membre, a confirmat venirea lui Julian Assange la o audiere consacrată ”detenţiei sale şi condamnării sale şi efectului lor îngrozitor asupra drepturlor omului”.

Instituţia s-a opus în mod constant extrădării lui Julian Assange către Statele Unite, iar una dintre membrii săi l-a vizitat în închisoare, în mai, în regatul Unit, cu puţin înainte să fie eliberat.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei urmează să dezbatră acest raport de anchetă la 2 octombrie.

”PRIMA MĂTURIE OFICIALĂ”

Această audiere va fi ”prima mărturie oficială a lui Assange despre cazul său” de la arestarea sa de către poliţia britanică în aprilie 2019, după şapte ani de izolare în Ambasada Ecuadorului la Londra, cu scopul de a evita o extrădare către Suedia într-o anchetă de viol, clasată în acelaţi an.

Australianul a petrecut apoi cinci ani în Închisoarea de înaltă securitate Belmarsh, la este de Londra, luptând împotriva extrădării sale către Statele Unite, unde a fost inculpat în virtutea unei legi a spionajului care datează din 1917.

Începând din 2010, Assange a publicat pe platforma WikiLeaks peste 700.000 de documente privind activităţi militare şi diplomatice ale Washingtonului – mai ales în Irak şi Afganistan -, după care a fost prezentat drept un campion al libertăţii de informare.

Aceste documente priveau activităţi militare şi diplomatice americane, mai ales în Irak şi Afganistan, dar şi relatări ale unor execuţii extrajudiciare şi de colectare de informaţii de la aliaţi.

”ÎN CONTINUARE ÎN CONVALESCENŢĂ”

După ce a încheiat cu justiia americană un acord prin care pleda vinovat, a putut să plece din Regatul Unit, la sfârşitul lui iunie, către Saipan, un teritoiu american la Oceanul Pacific, unde o judecătoare l-a condamnat la o pedeapsă cu închisoarea care acoperă perioada în care a fost ţinut în detenţie provizorie.

El a fost eliberat atunci şi s-a întors în Australia.

Avertizorul de integritate nu s-a exprimat în mod public de atunci. Soţia sa a anunţat că acesta are nevoie de intimitate şi de timp pentru a se recupera.

„Julian Assange este în continuare în convalescenţă după ce a ieşit din închsoare”, anunţă miercuri WikiLeaks.

Organizaţia anunţă că Julian Assange urmează să asiste la ”sesiunea Consiliului Europei personal, din cauza caracterului excepţional al invitaşiei”.

O CERERE DE GRAŢIERE AMEINŢATĂ?

”Era doar o problemă de timp înainte să ridice din nou capul pentru a se exprima în mod public asupra unor probleme care-i sunt dragi”, estimează un profesor de comunicare de la Universitatea australiană Deakin, Matthew Ricketson.

Însă mai mulţi experţi juridici se întreabă atât despre oportunitatea momentului ales pentru a face acest lucru, cât şi asupra locului.

Consiliul Europei este o organizaţie internaţională din care fac parte statele semnatare ale Convenţiei europene a drepturilor omului, care are doar puţină putere asupra sorţii judiciare a lui Julian Assange.

De asemenea, unii experţi estimează că discursul australianului ar putea să-i pună în pericol cererea de graţiere prezidenţială în Statele Unite.

Julian Assange ”va fi probabil critic la un anumit nivel cu Guvernul american şi nu vîd asta ca pe ceva ce poate fi considerat util”, declară AFP un profesor de drept de la Universitatea West Australia, Holly Cullen.

”Chiar dacă el persnal crede că nu-i pasă, consilierii săi juridici ar putea să-i spună «poate că ar trebui să dai dovadă de un pic mai multă reţinere până se rezolvă problema graţierii»”, declară el.

Pedepasa de 35 de ani de închisoare a lui Chelsea Manning, o fostă analistă a spionajului american care i-a furnizat documente lui Julian Assange, a fost comutată în 2017 de către preşedintele american de la acea vreme Barack Obama.

Cazul Assange rămâne profund controversat.

Susţinătorii săi, care cer de mult timp o graţiere rezidenţială americană completă, îl salută ca pe un campion al libertăţii de exprimare şi jurnalismului de investigaţie, persecutat de către autorităţi şi încarcerat pe nedrept.

Criticii săi îl văd însă ca pe un blogger imprudent, a cărui decizie de a publica documente ultrasensibile a pus în perico, vieţi şi a compromis grav securitatea Statelor Unite.

Preşedintele Joe Biden, care urmează să acorde o serie de graţieri înainte să plece din post în ianuarie, l-a catalogat în trecut pe Julian Assange drept un ”terorist”.