Fondul Suveran de Investiții, proiectul lui Liviu Dragnea, a fost atacat la Curtea Constituțională de PNL și USR

UPDATE: Și USR anunță că a atacat la Curtea Constituțională legea de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții.

Primul motiv de neconstituționalitate, invocat de USR în contestație, este acela că se încalcă atribuțiile Parlamentului, prevăzute la art. 61 alin. (1) din Constituție, întrucât înființarea operatorilor economici nu poate fi realizată prin lege de către Parlament, ci de către Guvern.

Un alt motiv de neconstituționalitate este acela că legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, prin faptul că forma adoptată de Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, este substanțial diferită de cea adoptată de Senat.

Mai mult, prin faptul că FSDI este exceptat de la aplicarea a numeroase acte normative cu impact asupra operatorilor economici similari, i se creează un tratament juridic privilegiat, fapt care atrage încălcarea principiului egalității în fața legii, consacrat la art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție.

USR consideră că, în această formă, fără obiective de investiții, parametri de risc sau indicii de profitabilitate, Fondul Suveran nu este decât un mare jaf dat României. Contestația a fost semnată de 27 deputați USR, 12 deputați PMP și 12 deputați neafiliați.

Liberalii au atacat vineri la Curtea Constituțională legea de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), adoptată săptămâna trecută de Parlament.

PNL critică modul de adoptare a legii – încălcarea principiului bicameralismului -, prevederile lipsite de claritate din actul normativ și privarea bugetului public de veniturile din dividendele companiilor deținute de stat.

De asemenea, sunt reclamate prevederi din lege despre care liberalii spun că vor afecta mediul concurențial și articole care încalcă principiul transparenței.

Camera Deputaților a votat pe 6 iunie, în calitate de cameră decizională, proiectul de lege pentru înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), un mamut care va gestiona discreționar acțiunile deținute de stat la cele mai perfomante companii românești. Proiectul a intrat la vot cu modificări substanțiale operate pe repede înainte în Comisia pentru politică economică din Camera Deputaților.

Proiectul FSDI, o inițiativă a lui Liviu Dragnea încă din campania electorală, a fost discutat de liderul PSD cu premierul Israelului la o întâlnire de anul trecut (sursa).

Iată cele mai importante modificări față de forma votată deja de Senat, modificări apărute în ultima zi dinaintea votului. Toate modificările au fost propuse de grupul PSD din Comisia pentru politică economică, potrivit documentului oficial de pe site-ul Camerei Deputaților:

– Capitalul social al FSDI subscris integral crește de la 1,85 miliarde de lei la 9 miliarde de lei. O sumă uriașă pentru România, care nu e clar cum va fi folosită. La constituire, statul va vărsa în conturile acestei companii 200 de milioane de lei, urmând ca restul până la 9 miliarde de lei să fie vărsați în următorii 5 ani.

– Numărul companiilor ale căror acțiuni vor face parte din capitalul social al Fondului s-a mărit cu 10, ajungând la 33. Printre ele se numără ”bijuteriile” economiei, companii extrem de profitabile, care vor putea fi privatizate de FSDI fără un control real pe procesul de privatizare: Hidroelectrica, pachetul de acțiuni de la OMV Petrom, Antibiotice Iași, Oil Terminal, Nuclearelectrica, CE Oltenia, CFR SA, Poșta Română. (vezi în link lista completă la pagina 17).

– Dispare filtrul de control al performanței FSDI. Astfel, versiunea legii care se votează azi în Parlament elimină comitetul consultativ care avea rolul unui cenzor al Fondului. Este eliminat articolul din versiunea votată de Senat în 18 aprilie și care statua ”că Indicatorii de performanţă pe termen mediu şi lung se elaborează de către Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de reprezentant al statului ca acţionar unic al FSDI, prin consultarea cu un comitet consultativ şi se aprobă de către Guvern, împreună cu strategia investiţională. Comitetul consultativ prevăzut la alin. include 3 reprezentanţi ai Guvernului şi câte un reprezentant al Băncii Naţionale a României, al Autorităţii de Supraveghere Financiară, mediului academic, industriei financiar-bancare, Parlamentului şi societăţii civile. Comitetul se constituie prin ordin al ministrului finanţelor publice”.