G4Media.ro

Fonduri europene risipite. Studiu de caz: Bursa de Cereale de la Corabia,…

Fonduri europene risipite. Studiu de caz: Bursa de Cereale de la Corabia, încă o instituție care nu a funcționat niciodată

Bursa de Cereale Corabia, ridicată cu fonduri europene, ar fi trebuit să revoluționeze comerțul specific într-o regiune a țării în care se produc foarte multe cereale. Nu a funcționat însă nici măcar o zi în cei aproape cinci ani de când a fost dată în folosință, nici măcar o tranzacție cu cereale nu s-a realizat vreodată prin terminalul Bursei. Astăzi, acesta găzduiește GAL-uri și diverse firme private.

Informația pe scurt:

  • Proiectul prin care a apărut Bursa de Cereale Corabia, județul Olt, a avut o valoare de 5,8 milioane de lei, beneficiar fiind Consiliul Județean Olt, în parteneriat cu Primăria Corabia.
  • Cuantumul fondurilor europene a fost de 1,9 milioane de lei.
  • S-a înființat firma „Bursa de Cereale Corabia SRL”, care are mai mult rol decorativ.
  • Prin intermediul Bursei de Cereale Corabia nu a avut loc nici măcar o tranzacție până în ziua de astăzi.
  • În aceeași zonă, comerțul cu cereale este înfloritor, iar silozurile private au apărut ca ciupercile după ploaie.
  • Producătorii agricoli evită Bursa și încheie contracte de livrare a cerealelor direct către silozurile din zonă.
  • Pe 25 mai 2019, Bursa de Cereale Corabia iese din monitorizare ex-post. Ce se pregătește acolo?

De ce Bursa de Cereale nu a funcționat niciodată

Paradoxal, de la darea în folosință a clădirii și până în ziua de astăzi, Bursa de Cereale a funcționat fără tranzacții cu cereale. Purtătorul de cuvânt al Primăriei Corabia, Dan Oltean, a confirmat că instituția realizată cu fonduri europene nu a funcționat niciodată pentru scopul pentru care a fost creată. De la purtătorul de cuvânt al Primăriei Corabia am aflat că chiriași ar fi niște GAL-uri, și nu firme. „De zece ani se vorbește la Corabia despre această Bursă de Cereale, a fost un proiect al Consiliului Județean Olt. A apărut în anul 2015, când a fost construită, dar, din păcate, Bursa de Cereale nu a ajuns să funcționeze nici până în acest moment, nu a funcționat nici măcar o zi. Clădirea este una foarte frumoasă. Din păcate, acolo funcționează doar două GAL-uri ale orașului. Grupurile de Acțiune Locală plătesc chirie, și din chiria primită de la acele GAL-uri se întreține acea clădire. S-a înființat o firmă de către Consiliul Județean, Primăria Corabia și Bursa Română de Mărfuri și există un administrator care doar încasează acea chirie. Nici nu este remunerat administratorul pentru ceea ce face, dar, din păcate, asta este situația”, a spus reprezentantul Primăriei Corabia.

Deși a fost dată în folosință de ani buni, Bursa nu și-a atins indicatorii stabiliți prin proiectul cu finanțare europeană. „În conformitate cu prevederile contractului de finanțare, indicatorii asumați de beneficiar ar fi trebuit atinși în termen de doi ani de la finalizarea proiectului. În cadrul vizitelor de monitorizare ex-post din perioadele 2017 și 2018, s-a constatat ca indicatorii prevăzuți nu s-au realizat în integralitate. În acest sens, ADR Sud-Vest Oltenia a solicitat beneficiarului un plan de măsuri pentru remedierea acestor probleme, acesta prezentând o Strategie de marketing ce va fi aplicată pentru atingerea indicatorilor proiectului”, au comunicat reprezentanții ADR Sud-Vest Oltenia.

„Deși au fost demarate discuții cu Camera de Comerț și Industrie Olt și cu societăți agricole de nivel mijlociu din județul Olt, în vederea atragerii de agenți economici interesați / relevanți în cadrul SC Bursa de Cereale Corabia SRL, nu s-a reușit până la momentul actual operaționalizarea acesteia”, au menționat reprezentanții ADR Sud-Vest Oltenia. Au fost identificate o serie de probleme care ar fi îngreunat tranzacțiile cu cereale prin intermediul Bursei:

Lipsa spațiilor de depozitare, a certificatelor de depozit nefuncționale la acest moment, lipsa instrumentelor financiare derivate futures ale unei Burse de Cereale și lipsa unei creșteri a capacităților de stocare și export de la Constanța fac ca piața cerealelor să fie dependentă de prețurile de la export SPOT;
Fermierii mici și mijlocii de cereale trebuie să se asocieze și să ceară certificate de depozit de la depozitarii de cereale licențiați, pentru a asigura o piață eficientă a cerealelor, în ringul specializat al Bursei Române de Mărfuri (BRM), și pentru a obține un preț corect de piață;
Necesitatea funcționalității legii privind certificatele de depozite, care ar permite deținătorilor, pe de o parte, să vândă volume de cereale mai mari și în afara sezonului, echilibrându-se tendințele prețurilor. Pe de altă parte, certificatele de depozit ar putea fi folosite ca garanții de către fermieri la finanțarea producției viitoare.

Legislația privind certificatele există, dar este nefuncțională. În 10 iulie 2014 a apărut Legea nr. 101/2014 privind măsurile de reglementare a depozitării semințelor de consum și a regimului certificatelor de depozit pentru acestea. ADR spune că până acum nu s-au făcut simțite semnele lansării ringului cerealelor din Bursa Română de Mărfuri (BRM). Mai mult, „conform declarației beneficiarului, problemele evidențiate au fost prezentate în diferite medii, inclusiv la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la nivel parlamentar, pentru a determina luarea unor decizii legate de funcționalitatea legii privind certificatele de depozit. Demersurile vor continua în scopul atragerii fermierilor mici și mijlocii să tranzacționeze pe piața bursieră în cadrul SC Bursa de Cereale Corabia SRL”, a mai informat ADR Sud-Vest Oltenia.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Gazeta de Sud în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.

CItește tot articolul pe Presshub.ro

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

11 comentarii

  1. Incercari fara asumarea raspunderii. Sunt mjulte in tara, vezi Calimanesti (Valcea) etc.
    Atata timp cat nimeni nu plateste pentru esecuri, fondurile europene sunt irosite si, pe buna dreptate, electoratul european se plictiseste de atata democratie si devine extremist, ceea ce nu e de dorit dar se intampla.

  2. Romanii sunt prea ticalosi sa faca lucruri bune cu fonduri europene. La cate „cursuri de perfectionare” pe litoral si-au trimis PSDistii slugile de partid?

    Romanii pot da lectii despre cum sa faci praf 43 de miliarde de euro si tara sa nu progreseze deloc.

    La noi nu se poate mai bine de atat, deci nu va mai asteptati la lucruri utile. Suntem o adunatura de hoti care nu voteaza.

    • Auzi, tu esti ”zise dobre”? Ca numai ala avea un limbaj denigrator total la adresa romanilor per ansamblu. Ba-n tara asta se poate mai bine de-atat, daca vin unde trebuie oameni care au habar si nu-s hoti. Mai scuteste-ma de ”adunatura de hoti care nu voteaza”, nu faci decat sa inspiri dezgust si lehamite, asta ti-e scopul cumva? Sa ne bagam picioru’ in toate, pentru ca neamu’ asta nu e in stare de mai mult? Daca asta ti-e scopul, atunci esti un postac infect, nimic altceva, si daca nu-i asta scopul mesajului tau, si reprezinta doar nervii si oftica adunata de-a lungul timpului, mai potoleste-te, intr-o luna se aleg apele.

  3. Au ramas corpurile delicte la locul faptei. DNA-ul nu mai functioneaza.

  4. De asta le pute psdistilor UE..că nu sunt in stare să facă un proiect util pentru cetățeni si risipesc zeci-sute de milioane/ miliarde de euro pe apa sâmbetei!
    Hoți și analfabeti! Cu oameni de calitate și atâtea fonduri europene risipite sau neluate, am fi fost departe! Acum ei se gândesc că se pot lipsi de fondurile UE, că au de unde fura pt bunăstarea lor de la cetățenii români și din bogățiile României
    Pe 26 mai e timpul că românii să le arate nemulțumirea față de modul în care acești borfași își bat joc de popor și de țară!

  5. Și apoi vine borfașul Draknea sa ne spună cât de răi sunt străinii, cum ne invadează piața cu produsele lor- când interlopii și curvele astea de la conducere nu sunt in stare să organizeze preluarea produselor românești de la fermieri; fiecare lucreaza pe cont propriu, în mod haotic- in loc sa fie organizați și să comercializeze produsele românești în țară și străinătate
    Dar, na, trebuie cineva sa ne și mestece posmagii , chiar daca nu i-au dat pe degeaba!
    Haos și prostie cât cuprinde, bătaie de joc! E nevoie de gospodari care să aibă o viziune și să lucreze pentru popor, nu pt îmbogățirea lor personală!

    • Ochisor, sunt doua aspecte ce mi-au atras mie atentia in articol : primul se refera la faptul ca prin operationalizarea acestei burse de cereale, s-ar fi putut pune o piedica evaziunii fiscale in domeniul comertului de cereale, or aici sunt interese cat Casa Poporului ale catorva dintre oligarhii-mafioti de cereale din tara asta. Al doilea aspect interesant e legat de Bursa de Marfuri din Bucuresti, care ar fi trebuit, la fel, sa puna la dispozitie niste activitati, instrumente financiare, si n-a facut-o. DE CE? Apoi, faza ca nu sunt spatii de depozitare, pai cum asta, din moment ce-au aparut 3 silozuri? Adica, autoritatile din Olt au avut si ele o initiativa buna, si chiar s-a vazut cu ochii acel spatiu accesorizat si pus la punct, insa dupa aceea au inceput toti sa puna piedici. Absolut sigur ca e vreo javra imputita care vrea sa puna gheara pe acest spatiu.

  6. De unde au invatat smecherasii nostri? Evident, de la smecherasii lor, aia neprihaniti si albi care populeaza vestul si care nu fura, nu mint si nu irosesc banul public si care le-au predat la dunga alor nostri cum se face, dar astia de la noi le e lene si sa faca maculatura de rigoare, asa ca vor sa fure mai simplu cu PPP, ca ei este mai de la tara, asa :)))

  7. Bursa de coaie nu faceți măi commies?

  8. Nu prea mai e treaba noastră, că oricum importăm mâncarea pe datorie.

  9. Pai unul dintre motivele pt. care nu funcționează BURSA de cereale este tocmai acesta, în Romania nu este încă o economie de piață autentică, e un fel de struto-camila, e o economie de tip socialist cu aere de capitalism, de aceea nu funcționează BURSA.