Forbes: NATO are mare nevoie de apărare antiaeriană în prima linie. Vechile vehicule Gepard din România sunt tot ce are mai bun

În 2017, NATO a înființat un nou grup de luptă pentru a consolida apărarea fragilă aflată de-a lungul frontierei de est a Alianței. Grupul de luptă al NATO pentru prezența avansată sporită din Polonia – cunoscut pe scară largă ca „Grupul de luptă din Polonia” – ar putea fi una dintre primele unități mecanizate care să meargă în luptă în cazul în care Rusia ar ataca statele baltice, arată publicația americană Forbes într-o analiză preluată de Rador.

Grupul de luptă din Polonia este o forță impresionantă, cu aproximativ o mie de soldați și zeci de vehicule blindate. Dar este, de asemenea, o atenţionare privind o lacună serioasă în structura forțelor NATO. În mod incredibil, grupul de luptă monopolizează aproape toate vehiculele de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune ale Alianţei de 30 de țări.

Mai exact, vehiculele Gepard cu două tunuri ale armatei române. Relicve ale Războiului rece, care, odată cu resurgenţa Rusiei, dintr-o dată sunt cu adevărat importante din nou.

Patru țări furnizează trupe Grupului de luptă din Polonia, care se antrenează pentru a lupta alături de o brigadă a armatei poloneze. Armata SUA trimite un escadron de aproximativ 50 de vehicule de luptă Stryker cu tunuri de 30 de milimetri. Americanii trimit, de asemenea, artilerie tractată de 155 milimetri.

Armata britanică asigură o trupă de cercetaşi în camioane Jackal. Armata croată trimite lansatoare de rachete de 122 milimetri. Dar contribuția armatei române face ca grupul de luptă să fie cu adevărat special.

Românii trimit câteva dintre cele aproximativ 40 de vehicule Gepard pe care le-au achiziționat de la armata germană, când aceasta din urmă a donat sisteme de apărare aeriană de rază scurtă de acțiune, cu un deceniu în urmă. Acele vehicule Gepard – care combină șasiul tancurilor Leopard cu radare cu rază scurtă de acțiune și perechi de tunuri de 35 de milimetri – sunt unele dintre singurele sisteme SHORAD rămase în NATO.

E o problemă. S-ar putea să fi existat o perioadă în anii care au urmat prăbușirii Uniunii Sovietice, când NATO nu avea nevoie de sisteme de apărare antiaeriană pe distanțe scurte. Duse au fost sutele de elicoptere de atac și avioane de sprijin aerian care amenințau să împovăreze formațiunile NATO aflate de-a lungul liniei frontului.

Acum Rusia se reînarmează. Nu numai cu „elicoptere și avioane de atac noi și actualizate, ci și cu drone înarmate. Până la jumătatea ultimului deceniu, eroziunea SHORAD a fost o criză deplină. SHORAD „este o capacitate foarte redusă”, a spus generalul de brigadă al armatei germane, Markus Laubenthal.

Mai multe țări NATO dezvoltă noi sisteme SHORAD sau, în cazul Poloniei, cu cele câteva sisteme ZSU-23-4 sovietice, le scoate de la naftalină pe cele vechi. Statele Unite s-au mişcat cel mai repede, pentru a produce ceva nou.

Armata SUA a lansat în 2016 un program de 1,2 miliarde de dolari pentru a înarma rapid o sută de vehicule de luptă Stryker cu echipament de apărare antiaeriană, inclusiv un radar, un tun de 30 de milimetri, o serie de patru rachete Stinger și un lansator dublu de rachete Hellfire.

Primul dintre aceste vehicule de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune a început să sosească în Europa în această primăvară și ar trebui să fie pregătit pentru luptă în toamnă. Între timp, românii și-au folosit vehiculele Gepard din anii 1980 pentru a proteja Grupul de luptă din Polonia.

„Vehiculele Gepard aduc o capacitate uimitoare Grupului de luptă”, a declarat locotenent-colonelul armatei americane Jason Adler, comandant al escadronului Stryker. În timpul unui exercițiu din această primăvară, echipele americane de mortiere au aruncat proiectile de iluminare pentru a ajuta unităţile românești de pe vehiculele Gepard să practice tragerea pe timp de noapte.

Centrul Internațional pentru Apărare și Securitate, un grup de reflecție din Estonia, a recomandat NATO desfășurarea de apărări aeriene cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune în țările baltice. Alianța „ar trebui să încurajeze forțele care se desfășoară în regiune să includă sistemele VSHORAD / SHORAD în inventarele lor”, a recomandat think-tank-ul.

Foto: MApN