Foreign Policy: Războiul din Ucraina subminează proiectul iliberal al lui Orbán / Cum s-a dezintegrat grupul de la Vișegrad

Recentele alegeri din Europa au readus la suprafață temerile față de sprijinul acordat de Rusia blocului neliberal pentru a semăna discordie în Uniunea Europeană și în cadrul NATO, scrie Foreign Policy, citată de Rador.

Realegerea autoritarului premier Viltor Orbán în Ungaria, pe data de 3 aprilie – ba chiar și bunele rezultate ale lui Marine Le Pen, lidera de extremă-dreaptă, în primul tur al alegerilor prezidențiale franceze din 10 aprilie – au confirmat că populismul de dreapta rămâne o amenințare la adresa democrației din Europa. Totuși, invazia brutală a Moscovei în Ucraina le-a oferit partidelor de centru șansa de a riposta.

Ascensiunea lui Orbán ca emblemă a extremei drepte l-a făcut să fie principalul personaj care să contribuie la consolidarea blocului neliberal din Europa, iar el s-a luptat să reunească forțele capabile să perturbe bunul mers al Occidentului. Dar, în pofida marii sale victorii la alegerile de luna trecută, premierul nu a părut niciodată mai izolat ca acum. Războiul Rusiei din Ucraina pare să-i destrame rețeaua populistă, creând o prăpastie între Orbán și guvernele din regiune pe care el visa, pe vremuri, să le reunească: Republica Cehă, Polonia și Slovacia.

Deteriorarea acestei alianțe, cunoscute sub numele de Grupul de la Vișegrad (V4), este pentru Orbán o mare lovitură. Grupul a fost format în anii 1990 pentru a împinge aceste țări ex-comuniste spre aderarea la Uniunea Europeană. Atunci când guvernele populiste au venit la putere în celelalte țări, în contextul crizei datoriilor din UE, iar UE s-a confruntat cu un mare val de migranți, Orbán a căutat să ”întărâte” alianța pentru a diviza UE, avându-i de partea sa pe politicienii care împărtășeau aceeași pozție.

Dar, în ultimii doi ani, alegătorii cehi și slovaci dezamăgiți și-au înlăturat de la putere liderii populiști. Centriștii care i-au înlocuit și-au exprimat în mod clar angajamentul față de UE și față de NATO, precum și îndoielile față de Orbán. Spre sfârșitul lunii trecute, unul dintre cei mai apropiați aliați regionali ai lui Orbán, premierul sloven Janez Jansa, a pierdut alegerile prin victoria surprinzătoare a Mișcării pentru Libertate, un partid ecologist înființat anul trecut. “Acum, Orbán își vede aliații pierzându-și puterea”, a declarat Milan Nic, un expert regional din Consiliul German pentru Relații Externe.

Grupul de la Vișegrad a avut mereu vederi divergente legate de Moscova. Deși Orbán este cel mai apropiat aliat al lui Putin din UE, guvernul partidului Lege și Dreptate, din Polonia, rămâne unul dintre cei mai duri adversari ai Rusiei din Europa. Timp de ani de zile, Grupul de la Vișegrad a escamotat aceste diferende, dar invazia din Ucraina ‘a spart buba’. Conflictul a dezvăluit relația dintre sprijinul Rusiei față de populism și propriile sale ambiții imperiale. „Putin i-a sprijinit ani de zile pe populiștii de dreapta din Europa”, declară Daniel Freund, un membru german al Parlamentului European.

„Acum, când el trimite tancuri și trupe, mulți își dau seama că ceea ce noi am numit o ‚criză a democrației’ se înscrie în agresiunea Kremlinului”.

În prezent, Republica Cehă, Polonia și Slovacia se află în fruntea și în centrul eforturilor de ajutorare a Ucrainei. Toate cele trei țări trimit Kievului armament greu, iar Polonia este principala țară care pledează pentru un embargou al UE impus energiei ruse.

În același timp, Ungaria a blocat sancțiunile UE în privința petrolului și a gazelor și refuză ca transporturile de armament spre Ucraina să treacă pe teritoriul său. Riposta țărilor din regiune a fost dură. La sfârșitul lunii martie, cele trei țări au forțat suspendarea unei reuniuni a miniștrilor apărării din Grupul de la Vișegrad, programată la Budapesta, în Ungaria.

„Am susținut întotdeauna grupul V4 și îmi pare rău că, acum, politicienii ungari consideră că un petrol rusesc ieftin este mai important decât sângele ucrainean”, a declarat ministrul ceh al apărării, Jana Cenohova, într-un mesaj de pe Twitter din acea vreme.

Tensiunile pe tema conflictului din Ucraina i-au făcut pe unii analiști și politicieni să sugereze că alianța ar fi deraiat. În definitiv, Grupul de la Vișegrad este subminat de faptul că el exclude Germania – marea putere politică și economică din Europa Centrală. “V4 nu a însemnat niciodată prea mult, dar acum regiunea se va întoarce și mai mult spre Germania, care este principalul partener al tuturor celor patru”, a declarat pentru Foreign Policy o sursă din guvernul ceh care a dorit să își păsteze anonimatul.

Alții au subliniat că niște variante alternative ale unei cooperări regionale devin tot mai puternice, cum ar fi Declarația Slakov (Austria, Republica Cehă și Slovacia) sau Inițiativa celor Trei Mări – un grup sprijinit de SUA și format din 12 țări din Europa Centrală și de Est care vor să-și îmbunătățească infrastructura regională.

Este puțin probabil ca recentele evenimente de la Praga și Bratislava să-l surprindă pe Orbán. Deși toți membrii Grupului de la Vișegrad împărtășesc anumite idei – nici unul nu se arată prea entuziasmat de acțiunile pe tema climei sau de drepturile LBGTQ – atât Republica Cehă, cât și Slovaciaa sunt acum conduse de niște guverne care s-au angajat să preia o anume orientare occidentală. Această schimbare de macaz a transformat deja clubul în ‘Vișegrad 2 plus 2’, unii evitând pur și simplu multele neînțelegeri pe aceste teme.

Totuși, o rupere de Polonia din cauza invaziei Rusiei în Ucraina l-ar putea lăsa pe Orbán în derivă. Ani de zile, Ungaria și Polonia s-au susținut reciproc în confruntările cu UE pe tema standardelor democratice și a statului de drept. Dar poziția Varșoviei față de Moscova amenință această înțelegere.

“Părerea mea este fără echivoc negativă”, a declarat, luna trecută, Jaroslaw Kaczinski, vicepremierul Poloniei și liderul de facto al țării. “Cînd premierul Orbán spune că el nu poate înțelege clar cele întâmplate la Bucea, atunci el ar trebui să fie sfătuit să se ducă acolo și să consulte un oculist. Nu putem continua să cooperăm ca până acum dacă lucrurile vor continua așa”.

Oficialii unguri s-au arătat și ei supărați. “Polonia nu ne poate șantaja. Nu-i vom lăsa să ne înghesuie într-un colț”, a declarat Zoltan Kovacs, purtătorul de cuvânt al lui Orbán, pentru redacția Foreign Policy, după ce el anterior susținuse că sprijinul reciproc în fața “vânătoarei politice de vrăjitoare a UE va rămâne neschimbat”.

Indiferent de acordul la care Kaczinski ar ajunge cu UE – iar unii politicieni susțin că organizația ar greși dacă i-ar trece încălcările cu vederea – se pare că actualul conflict din Ucraina a slăbit Grupul de la Vișegrad ca motor al unei forțe neliberale capabile să submineze Uniunea Europeană. Dar este puțin probabil ca toate astea să umbrească visul lui Orbán legat de o alianță populistă internațională. El și-ar putea îndrepta atenția spre candidații la UE din Balcanii de Vest, care beneficiază deja de investiții ungare.

Pe de altă parte, s-ar putea ca Orbán să spere ca, în cele din urmă, deznodământul războiului Rusiei în Ucraina, care va face ca țările vecine care găzduiesc refugiați să se confunte cu greutăți economice, să reînvie curentul populist.

Sursa: Foreign Policy/ Rador/ Traducerea: Alexandru Danga