Forța pumnului în Parlament: violența fizică a liderilor AUR e intolerabilă și trebuie stopată rapid

Liderii AUR au ajuns la un punct la care statul și societatea trebuie să spună stop. Violența fizică și verbală a lui George Simion, Claudiu Târziu, Sorin Lavric a devenit o banalitate în Parlament, sub ochii îngăduitori ai colegilor și societății, în general. Iar acesta e primul pas spre instalarea fărădelegii la Putere, a violenței ca politică de stat, a pumnului ca substitut al dialogului. România le-a mai trăit pe toate în epoca Gărzii de Fier, de la care unii lideri ai partidului se revendică deschis.

Să nu uităm că AUR l-a propus premier pe Călin Georgescu, care anul trecut a publicat un clip pe Facebook în care spune că Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu sunt eroi prin care „a trăit istoria națională, prin ei vorbește și a vorbit istoria națională și nu prin lachei de serviciu ai puterilor globaliste care astăzi conduc România vremelnic”. Vorbim deci de un partid care propune în fruntea statului un simpatizant legionar, un admirator al autorului holocaustului din România.

Ultimul episod de violență l-am văzut marți, când George Simion și alți camarazi l-au îmbrâncit pe deputatul liberal Daniel Fenechiu. Comandoul de șoc al al AUR a forțat intrarea într-o comisie a Parlamentului, deși AUR avea reprezentanți în comisie. A fost o mișcare violentă deliberată a AUR, o acțiune premeditată, făcută pentru a denunța o presupusă înțelegere ocultă a ”Sistemului” pentru impunerea Certificatului verde. În drumul spre eliberarea poporului român de sub dictatura medicală, ce mai contează un parlamentar călcat în picioare?

Cu două săptămâni în urmă, Claudiu Târziu, copreședinte al AUR, l-a amenințat direct de la tribuna Parlamentului pe Alexandru Muraru, consilierul premierului pentru pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei, spunându-i ”O să dai socoteală pentru mizeriile pe care le verși în capul AUR”. În discursul susținut la moțiunea de cenzură, Târziu a spus și că ”dacă eram legionar, știți cum procedam, da? Așa, doar cu cuvintele”, referindu-se la acuzații venite din sală.

Trimiterea la mișcarea legionară e cutremurătoare din partea unui politician precum Claudiu Târziu, admirator al fenomenului, care apare în fotografii alături de de șeful Mișcării Legionare, Șerban Suru. Același Târziu care a refuzat constant să spună dacă îl consideră sau nu criminal pe Corneliu Zelea Codreanu: ”este un personaj istoric care trebuie tratat ca atare. Adică istoricii să-l judece, nu eu”.

Și tot la tribuna Parlamentului s-a înregistrat un alt act violent al unor parlamentari din AUR. Parlamentarii Antonio Andrușceac și Titi Stoica, poreclit și Titi ”Patru Mâini”, l-au evacuat cu forța de la microfon pe deputatul liberal, Florin Roman, care încerca să conducă ședința Parlamentului în locul Ancăi Dragu. ”Bodyguarzii” lui Simion au făcut ordine în sală ca niște adevărați camarazi din anii 30, când nimeni nu sufla în fața asasinilor trimiși de Zelea Codreanu să suprime tot ce mișca în front.

Și tot în acest an, în luna martie, deputatul Silviu Vexler deplângea drept o „umilinţă îngrozitoare la adresa victimelor Holocaustului” existenţa a două proiecte de lege prin care se doreşte reintroducerea indemnizaţiilor oferite de statul român „pentru foştii legionari, urmaşii lor şi urmaşii criminalilor de război sau ai celor care au făcut parte din organizaţiile naziste”. În replică, senatorul AUR Sorin Lavric, ideolog al partidului, spunea că ”nu mă dezic o iotă de cuvintele pe care le-am spus despre Vulcănescu sau despre Gafencu şi voi continua să-i omagiez mai departe”. Același Lavric care a făcut apologia de la tribuna Senatului a doi criminali de război condamnați –  Mircea Vulcănescu și Radu Gyr (decizie confirmată de justiție după 1989), cu încălcarea art. 5 al Ordonanței de Urgență 31/2002, sub acoperirea imunității parlamentare și profitând de lipsa totală de reacție a președintei Senatului, Anca Dragu.

Aplecarea AUR spre violență și glorificarea trecutului legionar are rădăcini vechi însă. Istoricul Roland Clark, lector la Universitatea Liverpool din Anglia, autor al cărții ”Sfântă Tinerețe Legionară” a remarcat asemănări izbitoare între AUR și Mișcarea Legionară: “Prima provine din imitație. Codreanu a preluat din Germania zvastici, uniforme paramilitare, salutul nazist. Asta face și AUR copiindu-l pe Trump cu știrile false, caravana AUR arată ca autocarul campaniei Brexit din Marea Britanie, iar oameni ca Sorin Lavric cunosc multe despre Legiune și o imită în mod deliberat, creează panici morale, provoacă represiune și apoi pozează în victime, tema anti-corupției, legătura cu pământul”. O altă asemănare între Mișcarea Legionară și AUR, remarcată de Roland Clark este poziția anti-sistem.

Tocmai din această poziționare anti-sistem vin și derivele violente ale liderilor actuali ai AUR și ale Dianei Șoșoacă (ex-AUR). În locul unei gherile de idei, politicienii AUR se transformă într-o ceată de briganzi politici care împart LIVE dreptatea cu forța, în aplauzele a milioane de urmăritori pe Facebook care apasă cu năduf butonul LIKE.

Intrarea în spirala violenței s-a produs. Într-o societate profund divizată pe marile falii ideologice, cu încrederea în liderii politici prăbușită la un nivel fără precedent – o adevărată problemă de securitate națională, comportamentul AUR e cu atât mai periculos. Un astfel de partid riscă să ducă România într-o zonă periculoasă, cu o rapidă decuplare de valorile democratice și europene.

Ambasadorul României în Italia, George Bologan, e unul dintre puținii oficiali din stat care au luat poziție față de deriva AUR. El a condamnat public gestul unor români de a purta tricolorul la manifestațiile anti-Certificat verde din Italia, și știm că printre aceștia s-au numărat lideri și simpatizanți AUR. Diplomatul a sesizat pericolul AUR și a vrut o delimitare netă.  Aceasta e atitudinea corectă a statului român.

Din păcate însă, derapajele liderilor AUR sunt trecute cu vederea prea ușor, de parcă Parlamentul nu ar avea paznici care să-i ia rapid de aripă pe parlamentarii turbulenți, de parcă medicii amenințați direct de Diana Șoșoacă nu ar avea dreptul la protecția statului.

Indiferența față de violență sau încurajarea ei tacită sunt distrugătoare pentru statul român și pentru restul partidelor. Stat condus slab de un președinte prăbușit în sondaje și fără autoritate, de un premier demis și fără anvergură. Un stat în care și demența anti-vaccinistă, promovată de trupa de șoc Simion – Târziu – Lavric – Șoșoacă, a luat deja 45.000 de vieți.

Aici vine și responabilitatea USR. După alianța de conjunctură de la moțiunea de cenzură anti-Cîțu, când a validat involuntar partidul lui Simion și Târziu, USR trebuie să fie prima formațiune care să sancționeze public aceste derapaje. Altfel, să nu se mire când sunt acuzați că tolerează și încurajează un astfel de comportament anti-democratic.

Dacă acest partid cu apucături legionaroide devine frecventabil pentru restul clasei politice, ideologia AUR va deveni un pericol existențial pentru România. De aceea derapajele sale trebuie denunțate cu tărie, iar liderii săi arătați exact așa cum se comportă: niște băieți de galerie, violenți și xenofobi, promotori ai forței brute, urletului și minciunii repetate până la saturație.