Forţele armate ale fostelor ţări comuniste din Europa de Est întâmpină dificultăţi în a recruta tineri, în contextul războiului din Ucraina (Reuters)

Forţele armate din fostele ţări comuniste din Europa de Est, acum membre ale NATO, întâmpină dificultăţi în a atrage tineri, aşa că apelează la strategii inovatoare de recrutare, în contextul în care invazia rusă din Ucraina a readus în atenţie potenţiala ameninţare pe care o reprezintă Moscova pentru întreaga regiune, relatează vineri Reuters, citată de Agerpres.

La fel ca majoritatea statelor foste satelit ale URSS care fac acum parte din Alianţa Nord-Atlantică, Republica Cehă a ratat ani de zile obiectivele de recrutare şi s-a străduit să menţină nivelul trupelor. Acest lucru a lăsat unităţile armatei cu personal insuficient şi în imposibilitatea de a ajunge la pregătirea de luptă.

Într-o zonă militară închisă situată la 94 de km vest de capitala Praga, se desfăşoară un program de instruire de patru săptămâni la care iau parte aproximativ 80 de elevi de liceu cehi, care au ales să-şi petreacă o parte din vară învăţând despre viaţa în armată.

Dar generalul Karel Rehka, şeful forţelor armate cehe, consideră că sistemul actual este nesustenabil.

El a declarat pentru Reuters că programul condus de Brigada 4 de Desfăşurare Rapidă – o unitate militară care operează la doar 50% din capacitate din cauza lipsei de soldaţi – le oferă elevilor posibilitatea de a vedea din timp ce înseamnă viaţa în armată.

„Vrem să descurajăm orice potenţial adversar în viitor”, a spus Rehka. „Dacă nu facem nimic cu privire la lipsa resurselor umane în armată, acest lucru poate însemna că nu vom putea să ne păstrăm pacea şi să descurajăm orice potenţial inamic”, a adăugat el.

În 2021, cehii au atins 56% din obiectivul lor de recrutare, crescând la 85% în 2022, conform celor mai recente date ale armatei.

Cehii nu sunt singuri. Ţările din Europa de Est au dificultăţi în a înscrie noi soldaţi şi a-i păstra pe cei experimentaţi într-o regiune în care Polonia, Ungaria, România şi Slovacia au graniţă cu Ucraina.

„Nu putem face nimic fără oameni – dacă modernizăm echipamentele şi nu avem suficienţi oameni competenţi şi motivaţi, toţi aceştia sunt bani irosiţi”, a spus Rehka.

Statele vest-europene din NATO se confruntă cu provocări similare. În iulie, Reuters a relatat că NATO va avea nevoie de între 35 şi 50 de brigăzi suplimentare pentru a-şi realiza pe deplin noile planuri de apărare împotriva oricărui atac asupra teritoriului alianţei din partea Rusiei.

Dar problema este mai stringentă pentru ţările est-europene, care au petrecut patru decenii sub dominaţia sovietică şi au avertizat de mult timp cu privire la ameninţarea unei Rusii mai agresive sub preşedintele Vladimir Putin.

„De asemenea, vedem posibilă o agresiunea rusă împotriva noastră în câţiva ani”, a declarat pentru Reuters fostul ministru adjunct ceh al apărării, Tomas Kopecny, trimisul Pragăi pe probleme de reconstrucţie a Ucrainei.
„Prin urmare, în cazul în care Rusia atacă, trebuie să ştim că putem conta pe un anumit număr de soldaţi şi capacităţi”, a mai afirmat el.

Guvernele au apelat la campanii de marketing online, au crescut bonusurile de înrolare şi au luat în considerare diverse opţiuni, precum un decret al Ministerului ceh al Apărării, care intră în vigoare la 1 septembrie, ce reduce cerinţele medicale pentru soldaţii de carieră, rezervişti şi noii recruţi.

Dar, în contextul în care ratele şomajului sunt scăzute în Europa de Est, o provocare majoră este convingerea tinerilor să se înroleze pentru mai puţini bani decât pot câştiga în sectorul privat.

„Avem provocări. Acestea sunt legate de faptul că piaţa muncii de aici este foarte competitivă”, a declarat generalul-maior Karol Dymanowski, prim-adjunctul şefului Statului Major General al forţelor armate poloneze.
În Polonia, oficialii guvernamentali şi militari spun că ating ţintele de recrutare, plănuind să crească limitele, dar criticii se întreabă dacă obiectivul de a construi o armată care să cuprindă 300.000 de soldaţi este realist.

Cea mai mare ţară din Europa de Est încearcă, de asemenea, să majoreze cheltuielile pentru apărare la aproape 5% din PIB şi a lansat recent o campanie de recrutare numită „Vacanţe cu armata”, care oferă pregătire militară de bază pentru cetăţenii cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani pe parcursul a 28 de zile.

Dar datele Ministerului Apărării arată că, deşi numărul recruţilor a crescut, conform celor mai recente date disponibile, un record de 9.000 de soldaţi profesionişti au părăsit serviciul în 2023.

În timp ce Dymanowski a spus că este un „proces natural”, colonelul Bogdan Sowa, şeful Direcţiei de Organizare şi Recrutare din Statul Major General al Poloniei, a explicat că există un grup considerabil care părăseşte armata la doar câţiva ani după începerea serviciului. „Încercăm să pregătim oferte mai atractive pentru ei, creând noi stimulente financiare”, a spus Sowa.

Armata ungară – care nu a publicat date actualizate privind recrutarea – a lansat o campanie media folosind panouri publicitare, reclame şi un serial TV cu tematică militară care va fi difuzat până la sfârşitul anului 2024 pentru a găsi noi soldaţi.
În România, guvernul a pornit încercări de înrolare după ce date recente ale Ministerului Apărării au arătat că 43% din posturile de ofiţeri erau neocupate, alături de posturile a 23% dintre soldaţi şi alte grade profesionale.

România are patru baterii de apărare antirachetă Patriot, dar numai două sunt operaţionale, în timp ce guvernul a cumpărat un număr de avioane de luptă F-16, dar nu are suficienţi piloţi instruiţi pentru a le pilota, precizează Reuters.
„Trebuie să ne uităm la ce legi trebuie schimbate, nu numai în România, ci şi în alte ţări, pentru a-i stimula pe aceşti oameni (soldaţii în serviciu – n.r.) să rămână”, a declarat pentru Reuters o sursă din domeniul apărării.