Forumul Judecătorilor, avertisment pentru Dragnea și Tudorel Toader: Să se abțină de la declarații care aduc atingere libertății de exprimare a magistraților și independenței justiției

Forumul Judecătorilor din România trage un semnal de alarmă în privința declarațiilor care aduc atingere libertății de exprimare a magistraților, făcute de mai mulți oameni politici, printre care Liviu Dragnea și Tudorel Toader, care au lansat atacuri la adresa președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea.

Instituția solicită, ”în mod ferm”, politicienilor să se abțină de la orice astfel de declarații care aduc atingere inclusiv independenței Justiției.

Magistrații arată că libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor este garantată de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a fost reliefată autorităților de la București, în mod repetat, de Comisia Europeană și Comisia de la Veneția.

Apelul Forumului Judecătorilor vine după ce șefa Curții Supreme a devenit ținta atacurilor liderului PSD, Liviu Dragnea, și a ministrului Justiției, Tudorel Toader, pecum și ”a unui site de fumoar” apropiat de PSD. Criticile la adresa președintei ÎCCJ au început după ce aceasta le-a solicitat judecătorilor să nu mai întârzie cu motivările deciziilor de condamnare și să le încheie penână în septembrie, dar și după ce a spus că decizia de revocare a Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA a fost „inadmisibil de mult politizată”, declarându-se „intrigată” de acest episod.

Comunicatul integral al Forumului Judecătorilor: 

În contextul dezbaterilor cărora le-au dat naștere declarațiile făcute de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, doamna judecător Iulia-Cristina Tarcea, în interviul acordat data de 19 iulie 2018 unui post de televiziune, și care au făcut obiectul sesizării Inspecției Judiciare, greșit îndreptată administrativ către Consiliul Superior al Magistraturii de un site ”de fumoar”, încercându-se acreditarea ideii că această ultimă instituție ar fi deja sesizată cu o cercetare disciplinară, solicităm în mod ferm oamenilor politici să se abțină de la declarații care aduc atingere libertății de exprimare a magistraților și independenței justiției.

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și-a exprimat opinia asupra unor evenimente recente care preocupă, în cel mai înalt grad, societatea civilă și magistratura română și au format obiect de analiză și pentru entități internaționale cu preocupări în domeniul funcționării statului de drept și independenței justiției, precum Comisia de la Veneția.

Referitor la libertatea de exprimare a magistraților, Comisia de la Veneția a stabilit următoarele repere: ”83. În evaluarea proporționalității unei ingerințe în libertatea de exprimarea unui judecător, Curtea Europeană a Drepturilor Omului ia în calcul toate circumstanțele cauzei, inclusiv funcția îndeplinită, conținutul declarației, contextul său, natura și gravitatea sancțiunilor aplicate. […] 84. În ceea ce privește participarea judecătorilor la dezbaterea politică, situația politică internă în care are loc această dezbatere este, de asemenea, un element important care trebuie luat în considerare pentru a preciza limitele libertății de exprimare. Astfel, contextul istoric, politic și juridic al dezbaterii – fie că dezbaterea poartă sau nu asupra unei chestiuni de interes general, fie că declarațiile contestate au fost făcute sau nu într-o campanie electorală – este deosebit de important. O criză democratică sau o inversare a ordinii constituționale trebuie, desigur, să fie considerată decisivă în contextul concret al unui caz și esențială pentru determinarea domeniului de aplicare al libertăților fundamentale ale judecătorilor.” A se vedea CDL-AD(2015)018, Avizul nr.806/2015 – Raport cu privire la libertatea de exprimare a judecătorilor, Veneția, 19-20 iunie 2015, par.83,84

În însuși Avizul preliminar dat de Comisia de la Veneția asupra proiectelor de modificare a legilor justiției (Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii), pe lângă propunerea măsurii de abandonare a introducerii art.9 alin.3 din Legea nr.303/2004, care statuează obligarea judecătorilor și procurorilor ca, ”în exercitarea atribuțiilor, să se abțină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului – legislativă și executivă”, se arată în motivare că magistrații sunt îndreptățiți să își exprime opiniile asupra modului de funcționare a sistemului judiciar, chiar dacă aceste opinii ar avea și implicații politice, dat fiind că funcționarea sistemului judiciar este un subiect de interes public; pentru acest motiv, libertatea de exprimare a magistraților asupra acestor chestiuni este protejată de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Astfel cum a reținut instanța de contencios european în cauza Baka c. Ungariei,[1] opiniile exprimate de judecători în legătură cu buna funcționare a justiției, chestiune de interes public, sunt protejate convențional, ”chiar dacă au implicații politice, judecătorii neputând fi împiedicați să se implice în dezbaterea pe aceste subiecte. Teama de sancțiuni poate avea un efect descurajator pentru judecători în a-și exprima punctele de vedere cu privire la alte instituții publice sau politici publice. Acest efect descurajator se manifestă în detrimentul societății în ansamblul său.”

În cauza Kudeshkina c. Rusiei,[2] Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că ”sancțiunea disciplinară dispusă față de reclamantă (exclusă din magistratură pe motiv că a semnalat opiniei publice prin intermediul mass-media o serie de slăbiciuni ale sistemului de justiție, în care de 18 ani activa ca judecător) a fost grav disproporționată și de natură a induce un efect de inhibare în rândul magistraților care intenționează să aducă în dezbatere publică eficiența instituțiilor sistemului judiciar”. Instanța europeană a concluzionat că autoritățile naționale nu au reușit să păstreze un echilibru între nevoia de a proteja autoritatea judecătorească și protecția reputației sau a drepturilor altora, pe de o parte, și nevoia de a proteja dreptul reclamantei la libertatea de exprimare, pe de altă parte.[3]

Comisia Europeană, prin Rapoartele MCV, deopotrivă, subliniază constant faptul că ar trebui să se întreprindă măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independența justiției, nicidecum recomandarea că ar fi necesare asalturi ale politicienilor asupra judecătorilor și procurorilor din România.

Respectarea libertății de exprimare este, în cazul de față, cu atât mai necesară, cu cât Înalta Curte de Casație și Justiție este instanța supremă a țării, iar președintele său este membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, garantul independenței justiției. În aceste condiții, reacțiile virulente ale oamenilor politici la adresa opiniilor exprimate de doamna Iulia-Cristina Tarcea sunt de natură să pună în discuție nu doar libertatea de exprimare a magistraților asupra chestiunilor ce privesc funcționarea sistemului judiciar, ci însăși funcționarea mecanismelor care trebuie să vegheze la protejarea independenței justiției.