Forumul Judecătorilor cere noi reforme în Justiție, conforme cu avizele Comisiei Europene și Comisiei de la Veneția: Extinderea mandatului procurorilor-șefi, consolidarea garanțiilor pentru procurori

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România cere luni, într-un comunicat de presă, noi reforme ”reale și rapide” în justiție și face apel la noul Consiliu Superior al Magistraturii să susțină aceste modificări legislative pentru a întăriri independența magistraturii și valorile statului de drept.

Comunicatul integral al Forumului Judecătorilor:

Asociația Forumul Judecătorilor din România readuce în atenţia opiniei publice faptul că Raportul MCV din 22 noiembrie 2022, publicat de Comisia Europeană, menționează expres că ”este important ca România să continue să lucreze în mod consecvent la transpunerea în acte legislative concrete a angajamentelor restante specificate în prezentul raport și la continuarea punerii în aplicare a acestora, în cadrul ciclului anual al raportului privind statul de drept și cu sprijinul altor elemente ale setului de instrumente al UE privind statul de drept”.

Astfel, se precizează în mod clar că trebuie imediat introduse în legislație recomandările Comisiei de la Veneția din ultimul Aviz urgent, emis la sfârșitul anului 2022, cum ar fi: ”extinderea duratei mandatelor procurorilor de rang înalt de la trei ani, cât este în prezent, și eliminarea posibilității reînnoirii mandatelor, precum și consolidarea garanțiilor în cazul în care procurorul general respinge soluțiile procurorilor obișnuiți. Printre alte modificări propuse se numără o selecție prin concurs pentru vicepreședinții instanțelor și procurorii șefi adjuncți ai parchetelor și stabilirea în mod clar a faptului că agenții poliției judiciare detașați pe lângă parchete nu au obligații de raportare față de Ministerul de Interne.”

O altă observație a Comisiei de la Veneția a privit punerea în aplicare a legilor, în sensul că în interiorul sistemului judiciar există opinii diferite, care pot conduce la lipsirea de efecte a legii, fie prin ignorare, fie printr-o interpretare care nu asigură implinirea intenției avute în vedere la momentul edictării sale. Ca atare, ar trebui să existe garanții pentru o aplicare efectivă și unitară a legilor, în vederea întăririi independenței magistraturii și a respectării valorilor statului de drept.

În ceea ce privește procedura disciplinară în sine, Comisia Europeană arată că una dintre preocupările rămase este posibilitatea ca Inspecția Judiciară să conteste o decizie a secției în materie disciplinară a CSM („Odată ce comisia disciplinară a Consiliului Judiciar Suprem s-a pronunțat în favoarea judecătorului, această decizie ar trebui să fie definitivă” [CDL-AD (2002) 015, Avizul Comisiei de la Veneția referitor la proiectul de lege privind modificările la Legea bulgară privind sistemul judiciar].). De asemenea, persistă preocupări cu privire la faptul că inspectorul-șef poate să infirme o rezoluție de clasare a unui dosar sau orice rezoluție adoptată de un inspector judiciar în urma unei cercetări disciplinare prealabile. Comisia reține că vor trebui stabilite mecanisme de monitorizare a aplicării acestei norme în practică și al eficacității garanțiilor prevăzute în acest sens.

De asemenea, se arată că în Raportul din 2022 privind statul de drept s-a constatat că, deși noul sistem de investigare a infracțiunilor săvârșite de magistrați reprezintă o îmbunătățire în ceea ce privește numărul de procurori alocați noii structuri și distribuția teritorială a acesteia, rămân preocupări cu privire la impactul său asupra independenței sistemului judiciar. Spre exemplu, nu s-a profitat de ocazie pentru a aborda prin lege preocuparea cu privire la acuzațiile nefondate („plângeri vexatorii”) utilizate ca mijloc de presiune împotriva magistraților. Competența ratione personae în vigoare în cadrul sistemului anterior a fost menținută, fără a fi clar modul în care sistemul ar îndeplini criteriul de a fi justificat de cerințe obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției, astfel cum a stabilit CJUE. În plus, lipsa unor noi garanții specifice în structura instituită a generat îngrijorări, având în vedere hotărârea CJUE din 18 mai 2021, din cauzele conexate Asociația Forumul Judecătorilor din România și alții. Prin avizul său din martie 2022, Comisia de la Veneția a susținut că desființarea SIIJ ar trebui să asigure o mai mare eficacitate în investigarea acuzațiilor de acte de corupție aduse judecătorilor și procurorilor. CJUE a observat că, în cazul SIIJ, lipsa de experiență pentru efectuarea unor anchete în cauze complexe de corupție, resursele umane insuficiente și volumul mare de muncă ar putea provoca întârzieri și au redus eficacitatea în instrumentarea cauzelor. DNA nu și-a recâștigat competența de a investiga faptele de corupție din sistemul judiciar, deși atât Comisia de la Veneția, cât și procurorul general și-au exprimat opinia potrivit căreia este puțin probabil ca noua structură să fie mai în măsură să desfășoare anchete privind acuzațiile de corupție la adresa judecătorilor și procurorilor decât un parchet specializat precum DNA. Comisia de la Veneția regretă faptul că legiuitorul nu a restabilit competențele de dinainte de înființarea SIIJ și recomandă restabilirea competențelor DNA de a investiga și urmări penal infracțiunile comise de judecători și procurori.

Comisia Europeană reiterează observația privitoare la promovarea magistraților, respectiv aceea că noile legi ale justiției mențin în vigoare cele două tipuri de promovare la curțile de apel, tribunale și parchetele de pe lângă aceste instanțe și introduc noi norme pentru promovarea judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), unde concursul scris a fost înlocuit cu o selecție bazată pe o evaluare a hotărârilor judecătorești pronunțate de candidați pe parcursul întregii lor activități la Curtea de Apel și un interviu în fața Secției pentru judecători a CSM, aceste modalități de promovare fiind contestate de o parte serioasă a sistemului judiciar și de GRECO pentru lipsa unui caracter cu adevărat meritocratic.

Conform Hotărârii CJUE (Marea Cameră) din 18 mai 2021, pronunțată în cauza Asociația Forumul Judecătorilor din România și alții, Decizia 2006/928/CE a Comisiei de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare este obligatorie în toate elementele sale pentru România atât timp cât nu a fost abrogată. Obiectivele de referință care figurează în anexa la MCV urmăresc să asigure respectarea de România a valorii statului de drept prevăzută la articolul 2 TUE și au caracter obligatoriu pentru statul membru respectiv, în sensul că România este este ținută să ia măsurile adecvate pentru atingerea acestor obiective, ținând seama în mod corespunzător, în temeiul principiului cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) TUE, de rapoartele întocmite de Comisie pe baza Deciziei 2006/928, în special de recomandările formulate în rapoartele menționate.

Totodată, Comisia Europeană a subliniat că, înainte de a lua o decizie finală cu privire la România în conformitate cu Decizia privind MCV, va ține seama în mod corespunzător de observațiile Consiliului, precum și de cele ale Parlamentului European. Comisia Europeană, prin numeroase rapoarte MCV, a solicitat României să ia în considerare avizele Comisiei de la Veneția.

În consecință, sunt necesare noi reforme reale și rapide în justiție. De asemenea, noul Consiliu Superior al Magistraturii are obligația de a susține aceste modificări legislative, arătând că este cu totul desprins de abordările fostului Consiliu, în interesul întăririi independenței magistraturii și respectării valorilor statului de drept.

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România