Forumul Judecătorilor și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție”: ”Factorii responsabili pentru raportul MCV să-și asume eșecul pe bandă rulantă indicat de Comisia Europeană”

Forumul Judecătorilor și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” au dat publicității un comunicat de presă comun în care cer ca cei responsabili pentru raportul critic al MCV să-și asume responsabilitatea. Cele două asociații susțin că evaluarea negativă a Comisiei Europene a fost cauzată de faptul că Guvernul și Parlamentul nu au revenit asupra modificărilor legislative criticate în raport, la care s-au adăugat acțiunile CSM, Inspecției Judiciare și secției speciale.

”Toți factorii responsabili pentru acest Raport MCV critic trebuie să își asume neîntârziat eșecul pe bandă rulantă indicat de Comisia Europeană (…) Independența justiției și statutul magistraților sunt puse la îndoială prin modificări legislative retrograde, menținute prin inacțiunea Parlamentului și a Guvernului, precum și prin acțiunile Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecției Judiciare și Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, de natură să atragă sancțiuni internaționale imediate pentru Statul român”, se arată în comunicatul celor două asociații ale magistraților.

Acestea propun și o serie de măsuri care ar duce la remedierea problemelor din raportul MCV:

”1. Desființarea imediată și necondiționată a secției de parchet separate, creată pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori;
2. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;
3. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră independența justiției;
4. Revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolul ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii;
5. Renunțarea la dispozițiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Național al Magistraturii;
6. Reinstaurarea meritocrației în magistratură. Reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv și mai ales la Înalta Curte de Casație și Justiție;
7. Respectarea rolului și a atribuțiilor stabilite de Constituție pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuții ale Plenului către secții sau către anumiți judecători, în funcție de gradul profesional deținut, de natură a deturna funcționarea colegială;
8. Reorganizarea Inspecției Judiciare, prin reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef; reglementarea unor examene meritocratice pentru funcțiile de conducere din cadrul Inspecției Judiciare; abrogarea OUG nr.77/2018.
9. Revizuirea dispozițiilor privind revocarea membrilor CSM, în sensul unei proceduri flexibile și accesibile;
10. Abrogarea dispozițiilor nou introduse de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanțelor și parchetelor (spre ex., introducerea completurilor de judecată de trei judecători pentru soluționarea apelurilor, respectiv a completurilor de doi judecători pentru judecarea contestațiilor împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de drepturi și libertăți și judecătorii de cameră preliminară de la curțile de apel etc.);
11. Adoptarea modificărilor aduse Codului penal și Codului de procedură penală numai cu respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneția;
12. Adoptarea autonomiei bugetare a magistraturii, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția.”

”Evoluția situației în primele lunin ale anului 2019 a fost o sursă de îngrijorări majore. Drept rezultat, Comisia a trebuit să informeze autoritățile din România în mai 2019 că, dacă nu vor avea loc ameliorări semnificative în scurt timp, or dacă alte măsuri negative vor fi adoptate, Comisia va adopta măsurile legale, nu înainte de a avea un dialog pe tema îngrijorărilor referitoare la statul de drept”, se arată în concluziile raportului MCV.

Raportul MCV  publicat marți de către Comisia Europeană conține 12 recomandări, între care elaborarea unui sistem independent de numire a procurorilor șefi, adoptarea unor criterii obiective pentru ridicarea imunității astfel încât imunitatea parlamentară să nu mai fie utilizată pentru a evita anchete în dosare de corupție și finalizarea procesului de reformare a Codurilor Penale.

”Evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a fost o sursă de îngrijorări majore. Drept rezultat, Comisia a trebuit să informeze autoritățile din România în mai 2019 că, dacă nu vor avea loc ameliorări semnificative în scurt timp, or dacă alte măsuri negative vor fi adoptate, Comisia va adopta măsurile legale, nu înainte de a avea un dialog pe tema îngrijorărilor referitoare la statul de drept”, se arată în concluziile raportului MCV.

Raportul conține 12 recomandări, între care elaborarea unui sistem independent de numire a procurorilor șefi, adoptarea unor criterii obiective pentru ridicarea imunității astfel încât imunitatea parlamentară să nu mai fie utilizată pentru a evita anchete în dosare de corupție și finalizarea procesului de reformare a Codurilor Penale.

Alte concluzii din MCV

• Comisia salută faptul că în iunie, guvernul României și-a exprimat dorința de a schimba abordarea și au fost făcute eforturi într-un nou mecansim de consultare și dialog cu sistemul judiciar. Comisia așteaptă de la autoritățile române competente să traducă aceste angajamente în legi concrete și alte măsuri.
• Pentru a face progrese este nevoie de pași tangibili, în plan legislativ și administrativ, pentru a pune în practică recomandările din acest raport. Instituțiile cheie din România trebuie să demonstreze împreună
  că sunt puternic angajate în respectarea independenței justiției și luptei anticorupție drept piloni importanți (…)
• Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluțiile prin intermediul MCV (Mecanismul de Cooperare și Verifiare). Comisia regretă că România nu a respectat recomandările făcute în noiembrie 2018, care erau în perfect acord cu poziția altor instituții UE. Aceste recomanări trebuie respectate dacă procesul de reformă va fi reluat și se vor va respecta concluziile MCV din raportul elaborat în ianuarie 2017.