Forumul Judecătorilor și Inițiativa pentru Justiție, despre eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați: În statele democratice securitatea financiară este recunoscută în mod clar ca unul dintre elementele esenţiale care asigură independenţa magistraților

Asociația Forumul Judecătorilor și Inițiativa pentru Justiție critică, într-un comunicat intenția Parlamentului de a elimina pensiile speciale pentru magistrați, precizând că ”securitatea financiară este recunoscută în mod clar ca unul dintre elementele esenţiale care asigură independenţa magistraților, în acest ansamblu fiind logic și nivelul unor pensii apropiate de acela al ultimei remuneraţii primite pentru activitatea jurisdicţională”.

Cele două asociații de magistrați mai arată că există unele anomalii care pot fi corectate (spre exemplu, pensii în plată mai mari cu 30-40% decât indemnizațiile în plată ale judecătorilor/procurorilor în activitate) și că necesitatea unor ajustări ale sistemului actual de salarizare și pensionare nu a fost niciodată negată de magistrați, dar critică ceeea ce numesc ”o ură viscerală în discursul public împotriva magistraților români, exclusiv în scopuri electorale”.

Precizăm că, miercuri, proiectul privind abrogarea pensiilor speciale, cu excepția celor ale militarilor și polițiștilor, nu a intrat la dezbatere și vot final în Camera Deputaților, așa cum era programat, deoarece Comisia de muncă nu a transmis plenului raportul votat ieri. De asemenea, și scăderea TVA de la 19% la 16% a fost amânată, fiind retrimisă la comisii.

Redăm mai jos integral comunicatul Asociației Formul Judecătorilor și Asociației Inițiativa pentru Justiție:

”Subscrisele asociaţii au luat act de conflictul artificial şi inutil creat ca urmare a intenţiei majorităţii parlamentare de a elimina pensiile de serviciu din magistratură.

O astfel de măsură nesocotește principii enunțate frecvent de organizațiile internaționale relevante, respectiv Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare, Consiliul Europei etc., de unde au fost însușite de Comisia de la Veneția și dezvoltate în jurisprudența tuturor instanțelor constituționale din diverse state din Europa care au fost chemate să se pronunțe cu privire la demersuri similare (Republica Cehă, Lituania, România, Republica Moldova) ori colateral de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Spre exemplu, art.6.4 din Carta europeană privind statutul judecătorilor, adoptată în anul 1998, prevede că ”În mod special, statutul garantează judecătorului sau judecătoarei care a împlinit vârsta legală pentru încetarea funcţiei, după ce a exercitat-o ca profesie o perioadă determinată, plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii primite pentru activitatea jurisdicţională”.

De asemenea, ”noțiunea de independență presupune în special ca organismul respectiv să își exercite funcțiile jurisdicționale în mod complet autonom, fără a fi supus vreunei legături ierarhice sau de subordonare și fără să primească dispoziții sau instrucțiuni, indiferent de originea lor, și să fie astfel protejat de intervenții sau de presiuni exterioare susceptibile să aducă atingere independenței de judecată a membrilor săi și să influențeze deciziile acestora. La fel ca inamovibilitatea membrilor organismului vizat, perceperea de către aceștia a unei remunerații cu un nivel adecvat în raport cu importanța funcțiilor pe care le exercită constituie o garanție inerentă independenței judecătorilor” (Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Hotărârea din 27 februarie 2018, cauza C‑64/16, Associação Sindical dos Juízes Portugueses).

Prin urmare, reprezentanții statului român și suporterii unor asemenea schimbări legislative trebuie să înțeleagă că în statele democratice securitatea financiară este recunoscută în mod clar ca unul dintre elementele esenţiale care asigură independenţa magistraților, în acest ansamblu fiind logic și nivelul unor pensii apropiate de acela al ultimei remuneraţii primite pentru activitatea jurisdicţională.

Cu siguranță, există unele anomalii care pot fi corectate (spre exemplu, pensii în plată mai mari cu 30-40% decât indemnizațiile în plată ale judecătorilor/procurorilor în activitate, pensii de serviciu achitate pentru personal asimilat magistraților sau pentru diverse perioade asimilate, posibilitate de pensionare imediat după reintegrarea magistratură a unor foști judecători și procurori, printr-un simplu interviu etc.), dar toate acestea sunt determinate de incapacitatea puterii legislative și executive de a legifera consecvent și neechivoc.

Necesitatea unor ajustări ale sistemului actual de salarizare și pensionare (din perspectiva personalului asimilat, a diurnelor, a diferenței excesive între pensie și salariu) nu a fost niciodată negată de magistrați, dar nici nu poate fi generalizată de aproape întreg spectrul politic, folosind propria turpitudine, o ură viscerală în discursul public împotriva magistraților români, exclusiv în scopuri electorale.

În tot acest timp, puterea executivă și puterea legislativă refuză a lua măcar una dintre măsurile necesare conformării cu toate aspectele ce pun în primejdie statul de drept în România, constant reliefate atât de Comisia de la Veneția, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni sau GRECO (organisme din cadrul Consiliului Europei), dar și de Comisia Europeană și multe alte entități ale Uniunii Europene.

Mai mult, Ministrul Justiției, fără îndoială, un factor politic, derulează în mare viteză proceduri de selectare a procurorilor în funcții înalte, încălcând flagrant recomandările entităților internaționale relevante, și nu are nicio soluție pentru un proiect legislativ minimal care să schimbe din temelii norme legislative profund nocive magistraturii, criticate la unison de lumea civilizată.

Precizăm și că alimentarea unui conflict artificial și inutil oferă muniție exclusiv acelor persoane care nu doresc un stat de drept, o magistratură independentă, un corp onest, netimorat și profesionist al magistraților în România.

Subscrisele asociaţii, în susținerea constructivă a unor demersuri legislative imediate, pentru respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneția, Comisiei Europene, Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni și GRECO, vor publica și pune la dispoziție puterii executive și puterii legislative, zilele următoare, un proiect legislativ minimal, cu expunere de motive şi explicaţii ample, desigur perfectibil, dar care poate fi o punte de dialog pentru o minimă consolidare a statului de drept în România”.