Fost șef al diplomației din Ungaria despre politicile lui Viktor Orban și corupție: „Fondurile europene sunt o tentație și o „pradă ușoară” care nu este tocmai bine păzită”

Fostul ministru de Externe al Ungariei, în prezent profesor la Central European University (CEU), Peter Balazs, a declarat, luni, în cadrul conferinței „The Rațiu Dialogues on Democracy” desfășurate la Cluj și organizate de Rațiu Forum și LSE IDEAS (London School of Economics), că statul de drept este încă amenințat în cele mai noi state membre ale UE, inclusiv România.

„Fondurile europene sunt o tentație și o „pradă ușoară” care nu este tocmai bine păzită. Folosirea banilor europeni este departe de centrul de la Bruxelles[…] Este o pradă care a atras interesul infractorilor”, a declarat Balazs.

El a explicat că noțiunea de „stat capturat” în Europa de Est se referă la un grup de interese care ocupă instituțiile statului de drept pentru a se racorda apoi la banii publici.

„În Ungaria, mulți oameni de la putere au dat contracte prietenilor. Așa s-a întâmplat cu compania de aviație a statului […] O altă metodă de mare corupție au fost licitațiile cu dedicație. Mai precis, selectarea câștigătorilor. Câștigătorii unor astfel de licitații măresc prețurile și scad calitatea lucrărilor”, a mai spus el.

Profesorul a identificat și trei metode prin care premierul ungar Viktor Orban eludează răspunderea pe astfel de acte corupție: negarea acuzațiilor, devierea răspunderii pentru astfel de acte pe numele altor și pasarea responsabilităților.

Pandemia de coronavirus a produs noi mutații în leadership-ul afișat de Viktor Orban, a susținut fostul oficial maghiar.

„Pandemia de COVID-19 a crescut pericolul. Nu aveam nevoie de declararea situației de urgență. Conform Constituției starea de urgență se poate declanșa în cazul unor situații de urgență provocate de calamități și în cazul unor accidente grave. În Ungaria, aceasta se prelungește din șase în șase luni”.

Peter Balazs a mai afirmat că sectorul justiției este una dintre principalele ținte ale guvernului Orban „Se încearcă sufocarea sistemului de justișie din Polonia și în Ungaria”, a adăugat fostul diplomat.

El a mai explicat că interesele pecuniare ale lui Orban și ale acoliților săi se împletesc cu interesele Chinei și ale Rusiei în regiune.

„Centrala nucleară de la Paks este un exemplu, deoarece Rusia a putut să exporte și să prezinte acest proiect ca pe ca succes politic al ei”, a declarat el.

Politizarea corupției în Balcani

De asemenea, cercetătoarea pe zona corupției a Universității Oxford, Tena Prelec, a declarat în cadrul aceluiași eveniment că există anumite particularități în ceea ce privește corupția în zona Balcanilor.

„În contextul post-socialist și în Balcani există anumite particularități […] Este vorba despre politizarea corupției. În trecut, afacerile capturau politica. Dar astăzi politica capturează partea economică, dar și media și alte parți ale societății. Politizarea corupției a devenit o problemă”, a declarat experta.

Cu toate acesta, Tena Prelec observă că în ultimii ani, în statele din zona Balcanilor societatea civilă și media au devenit din ce în ce mai influente și pot dicta agenda politică. O excepție, într-o anumită măsură, de la această realitate o reprezintă Serbia. Ea a mai explicat că Balcanii au devenit o țintă predilectă de influență pentru mai mulți actori globali și regionali.

„UE este principalul investitor în zona Balcanilor. Dar China, Emiratele Arabe Unite sau Azerbaidjan investesc din ce în ce mai mult”, a spus ea.

Nu în ultimul rând cercetătoarea de la Oxford a remarcat o reziliență mai mare din partea instituțiilor de justiție din România în comparație cu cele din Bulgaria.

„Diferența dintre România și Bulgaria privind succesul relativ al României și eșecul Bulgaria a fost că România a construit de la început instituții puternice din justiiției care au rezistat unor atacuri din partea politicului”, a conchis ea.

Foto: Vorbitorii panelului „Corupție și stat de drept” din cadrul „The Rațiu Dialogues on Democracy” de la stânga spre dreapta: Tena Prelec, Radu Albu-Comănescu, Peter Balasz și Eric Weaver. Sursa/Mădălin Necșuțu