Fost șef al NATO: Unele țări din alianță își pot trimite trupele în Ucraina
Un grup de state membre NATO ar putea decide să își trimită forțele armate pentru a ajuta Ucraina, dacă ceilalți membri ai alianței nu oferă Kievului garanții de securitate eficiente la viitorul summit din iulie de la Vilnius, a declarat Anders Rasmussen, fostul secretar general al organizației, citat de BBC.
La începutul acestei săptămâni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că va accepta o invitație de a participa la summitul NATO din iulie doar în anumite condiții. Potrivit acestuia, acest summit va fi o platformă bună pentru a semna documente privind garanțiile de securitate pentru Ucraina. În caz contrar, a spus Zelenski, nu vede rostul unor astfel de întâlniri.
Potrivit lui Rasmussen, este esențial ca Ucraina să primească garanții de securitate scrise, de preferință înainte de summit, eventual în afara NATO. Aceste garanții ar trebui să acopere schimbul de informații, exerciții comune, creșterea producției de muniții, interoperabilitatea cu standardele NATO și furnizarea de arme în cantități suficiente pentru a descuraja Rusia de la noi atacuri, a spus el.
„În cazul în care NATO nu reușește să ajungă la un acord asupra unei căi clare pentru Ucraina, există o posibilitate clară ca unele țări să ia măsuri de la caz la caz. Știm că Polonia este foarte hotărâtă să ofere asistență concretă Ucrainei. Și nu pot exclude posibilitatea ca Polonia să se implice și mai mult în acest context la nivel național, urmată de țările baltice – foarte posibil, inclusiv cu opțiunea de a trimite trupe pe câmpul de luptă”, a spus Anders Rasmussen.
Potrivit cotidianului britanic The Guardian, Rasmussen, care este consilier oficial al președintelui Volodimir Zelenski în ceea ce privește locul Ucrainei în viitoarea arhitectură de securitate europeană, efectuează în aceste zile un turneu în Europa și în Statele Unite pentru a evalua schimbările de dispoziție în rândul aliaților înaintea unui summit de importanță critică pentru Ucraina, care se va deschide la 11 iulie.
„Cred că polonezii sunt pregătiți să ia serios în considerare posibilitatea de a lua inițiativa în propriile mâini și de a forma o „coaliție a bunăvoinței” dacă Ucraina nu obține nimic la summitul de la Vilnius. Nu trebuie să subestimăm sentimentul polonez: ei simt că Europa de Vest a refuzat prea mult timp să țină cont de avertismentele lor cu privire la mentalitatea rusă”, a comentat Anders Rasmussen.
Declarațiile lui Rasmussen au venit pe fondul afirmațiilor succesorului său la șefia Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, care a declarat că, deși chestiunea garanțiilor de securitate pentru Ucraina va fi inclusă pe agenda summitului, totuși, conform articolului 5 din Tratatul de la Washington, NATO poate oferi securitate pe toate planurile doar pentru membrii săi cu drepturi depline.
Anterior, Volodimir Zelenski a recunoscut că Ucraina nu are nicio șansă de a adera la NATO în timp ce războiul este în desfășurare. „Nu pentru că nu vrem, ci pentru că este imposibil”, a spus el. „Suntem oameni adecvați și înțelegem că nu vom antrena nicio țară NATO într-un război”.
Cu toate acestea, Rasmussen, potrivit The Guardian, a respins acest argument. Potrivit acestuia, refuzul de a oferi Ucrainei un drum spre NATO înainte de sfârșitul războiului ar însemna, în esență, un veto în favoarea lui Putin.
Potrivit lui Rasmussen, în cazul în care summitul NATO nu aduce rezultate, Ucraina are dreptul legitim de a se adresa individual țărilor participante pentru acest tip de asistență militară.
„După o acumulare destul de lentă, ideile de acest tip câștigă acum cu încredere un impuls”, a conchis fostul șef al NATO.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen BankCitește și...
© 2024 G4Media.ro - Toate drepturile rezervate
Acest site foloseşte cookie-uri.
Website găzduit de Presslabs.
3 comentarii