Fost șef al spionilor americani: Cum a reușit Putin să bage frica în europeni si cum ar putea fi salvata Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin este din ce în ce mai încrezător că “va putea supraviețui Ucrainei și susținătorilor acesteia” bazându-se pe superioritatea Kremlinului în ceea ce privesc numărul soldaților și cantitatea de muniție avute la îndemână, în contrast cu disensiunile dintre aliații occidentali ai Kievului, livrările din ce în ce mai reduse de ajutoare, stocurile de arme în scădere ale Ucrainei, lipsa ei de recruți sau eforturile NATO de a evita escaladarea conflictului ori de a risca o confruntare directă între Rusia și alianța occidentală. Aceasta este opinia lui John E. McLaughlin, fost director adjunct al Central Intelligence Agency din octombrie 2000 până în iulie 2004 și ulterior director interimar al agenției de spionaj până în septembrie 2004. Între timp, Congresul SUA a deblocat după șase luni un ajutor de de 61 de miliarde de dolari pentru Kiev pentru sisteme avansate de armament şi alte echipamente de apărare care să-i permită respingerea atacurilor ruse.

Dificultăți pentru Ucraina

Într-un comentariu recent, McLaughlin – care servește acum în cadrul Johns Hopkins School of Advanced International Studies (SAIS) – a scris despre modul în care omul forte de la Kremlin, încurajat de victoriile de pe teren ale trupelor Moscovei, a reușit să bage spaima în țările europene vecine Ucrainei, care se tem că vor fi următoarele pe lista lui Putin.

În materialul apărut în The Cipher Brief, o platformă online apropiată de serviciile de informații și securitate națională din Statele Unite, fostul șef al spionilor americani a scris că “dinamica războiului din Ucraina se schimbă rapid, cu consecințe profunde și globale. Câmpul de luptă este zona cea mai evidentă unde se produc schimbări” în condițiile în care a devenit evident că Rusia “a învățat suficient din erorile trecute pentru a lua avânt și că Ucraina, “care a rămas fără ajutor substanțial al SUA timp de șase luni, se află în fața unui risc mult mai mare de înfrângere.”

McLaughlin citează mai mulți factori pentru a-și justifica opinia legată de dificultățile cu care se confruntă Ucraina:

# Parlamentarii de la Kiev au redus recent vârsta de recrutare de la 27 la 25 de ani, recunoscând o lipsă tot mai mare de trupe disponibile.

# Ucraina are nevoie disperată de muniție de artilerie și apărarea aeriană.

# Comandantul forțelor SUA în Europa, generalul Chris Cavoli, a estimat la începutul lunii aprilie că Rusia va avea un avantaj de 10 la 1 la obuzele de artilerie “în câteva săptămâni.”

# Lipsa sistemelor Patriot și a altor sisteme de apărare aeriană lasă orașe mari din Ucraina, inclusiv Harkov și Odesa, vulnerabile atacurilor regulate ale rușilor, inclusiv cu bombe glisante, care sunt greu de interceptat.

#Președintele Volodimir Zelenski a declarat pentru prima dată că Ucraina ar putea “pierde războiul” dacă ajutorul SUA rămâne blocat.

O opinie împărtășită deopotrivă de numeroși alți lideri politici și militari aliați, precum și de comentatori vestici, care au avertizat în ultima perioadă că Ucraina se află în pragul unei “înfrîngeri catastrofale”, după cum a scris recent G4Media

Primul factor: un continent speriat

Acesta este contextul în care, crede fostul șef al spionajului american, “europenii sunt speriați – într-un fel cum nu au mai fost din cele mai negre zile ale Războiului Rece și înainte de prăbușirea Zidului Berlinului în 1989.”

John McLaughlin a remarcat că, în multe capitale europene, “întrebarea ce se va întâmpla dacă Rusia câștigă în Ucraina nu mai este o chestiune de dezbatere. Persistența Rusiei acolo și rezultatul dezamăgitor al contraofensivei ucrainene de anul trecut au convins mulți lideri europeni că Putin se va îndrepta către țările lor dacă nu este oprit în Ucraina.”

Acest lucru este resimțit cel mai acut în “statele din prima linie,” cum le numește expertul, între care Polonia, Moldova și cele trei națiuni baltice, dar și Suedia și Finlanda (cele mai noi membre ale NATO) sau chiar Germania.

Președintele polonez Andrzej Duda “a vorbit aproape sigur pentru mulți” când a spus că Rusia ar putea ataca o țară NATO încă din 2026 sau 2027, în același timp îcurajând statele alianței să-și crească cheltuielile pentru apărare ca să nu devină următoarea țintă a lui Putin.

La rândul ei, agenția de securitate națională a Poloniei a spus că un astfel de atac ar putea avea loc în 36 de luni.

Predicția lui Jacek Siewiera, care este șeful Biroului pentru Securitate Națională de la Varșovia, a venit ca răspuns la un raport publicat de think tank-ul german DGAP, care avertiza națiunile occidentale că Rusia ar putea lansa un atac direct împotriva NATO în “șase până la 10 ani” – o evaluare cu care spionajul polonez nu este de acord.

“Dacă vrem să evităm războiul, țările NATO de pe flancul estic ar trebui să adopte o perioadă mai scurtă, de trei ani, pentru a se pregăti pentru confruntare,” a declarat Siewiera.

Șeful spionajului de la Varșovia a sugerat atunci că Rusia ar putea viza un membru al alianței NATO din Europa de Est, inclusiv țări precum Polonia, Estonia, România și Lituania. Pentru a consolida capacitățile de apărare ale regiunii, el și-a exprimat sprijinul pentru creșterea dimensiunii armatei poloneze.

Potrivit lui McLaughlin, aceste predicții sunt similare cu cele exprimate la Conferința de securitate de la München din urmă cu câteva săptămâni. “Reprezentanții statelor din prima linie au vorbit cu toții de parcă o mișcare a lui Putin asupra Europei ar fi o concluzie inevitabilă,” a scris analistul, care a citat-o de exemplu pe șefa guvernului estonian, Kaja Kallas. Aceasta a numit comportamentul lui Putin “manualul dictatorului în viața reală,” ea adăugând că “nu putem depinde de alții pentru a ne apăra.”

De asemenea, premierul de la Copenhaga, Mette Frederiksen, s-a angajat că va trimite toată artileria Danemarcei în Ucraina, ea făcând totodată un apel la alte națiuni europene să facă mai mult pentru a ajuta Ucraina în lupta sa împotriva forțelor invadatoare ale lui Putin.

Potrivit Institutului Kiel pentru Economia Mondială, angajamentele de asistență militară ale țării nordice pentru Ucraina au crescut de altfel cu 3,5 miliarde de euro din noiembrie trecut – făcând-o una dintre cei mai mari donatori militari dacă se ia în considerare procentul din PIB, a precizat institutul.

În total, Danemarca a promis 8,4 miliarde de euro în ajutor militar pentru Ucraina.

La rândul ei, președinta Comisiei Uniunii Europene, Ursula von der Leyen, a promis că va numi primul comisar al UE pentru apărare dacă va câștiga un al doilea mandat. Noua poziție se va concentra pe creșterea și coordonarea producției de apărare și îmbunătățirea interoperabilității armatelor în Europa.

În sfârșit, fostul șef al spionajului american crede că “temerile Europei sunt întărite de o scădere a încrederii în SUA ca garant al securității. În timp ce europenii au fost impresionați de sprijinul puternic al președintelui Joe Biden pentru Ucraina (56 la sută favorabil), sondajele centrului Pew din 2023 au arătat slăbiciuni în atitudinea europeană față de SUA – doar 18 la sută cred că SUA vor conduce lumea peste cinci ani. Această ambivalență se bazează pe anxietatea profundă cu privire la rezultatul alegerilor prezidențiale din noiembrie; doar 1 din 6 europeni văd SUA ca un model de democrație, iar 56% cred că alianța transatlantică va fi slăbită dacă Donald Trump se întoarce la Casa Albă.”

Angajamentele de sprijin exprimate de delegația Congresului SUA prezentă la conferința de la München au fost primite cu reticiență de europeni, un alt motiv pentru expert să susțină că “Europa este agitată din cauza Ucrainei – temându-se de ce va face Putin și de ce ar putea să nu facă Statele Unite.”

Al doilea factor: Putin, pe cai mari

A doua schimbare majoră a venit în Rusia, unde încrederea lui Vladimir Putin este în creștere, a scris analistul.

Potrivit lui McLaughlin, încrederea lui Putin se bazează pe multe lucruri, dar esențială este convingerea că “va putea supraviețui Ucrainei și susținătorilor acesteia.” Omul forte de la Kremlin se bazează pe numărul efectivelor militare și cantitățile mari de muniție pe care le are la dispoziție, în contrast puternic cu diviziunile dintre aliații vestici ai Ucrainei, livrările de ajutoare și stocurile de arme în scădere ale forțelor de la Kiev, precum și pe lipsa de recruți din armata ucraineană.

De asemenea, Putin este încurajat de “dorința NATO de a evita escaladarea conflictului sau de a risca o confruntare directă între Rusia și alianța occidentală.”

Autorul se referă și la diferențele de abordare ale Administrației de la Washington în ceea ce privește conflictele din Israel și Ucraina. “În timp ce SUA tocmai și-au folosit aeronavele și bateriile de rachete Patriot pentru a ajuta la apărarea Israelului de atacurile aeriene iraniene, Putin știe că SUA nu vor interveni direct în Ucraina,” a spus expertul american, opinie susținută de cvasimajoritatea comentatorilor străini.

În acest timp, partenerii chinezi ai lui Putin rămân ferm alături de el, o mare parte din Sudul Global ezită să-l condamne, iar el a fost binevenit în călătoriile în Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, susține analistul. “La rândul lor, liderii africani au plecat să-l întâlnească pe Putin la Sankt Petersburg, iar trupele sale au fost binevenite în țări din Sahel, cum ar fi Mali și Burkino Faso,” unde SUA sunt privite tot mai negativ.

Acest lucru îl face pe comentator să spună că “Putin pare – deocamdată – să fi scăpat de statutul de paria pe care mulți (inclusiv eu) l-au prezis pentru el. Este greu să scapi de concluzia că Putin se simte pur și simplu bine.”

Pe de altă parte, Putin se bucură de o susținere relativ mare și pe plan intern. “Publicul rus este în mare parte fie cu liderul său, fie îi este prea frică să spună contrariul,” afirmă autorul, care crede că opoziția domestică scăzută se poate explica prin faptul că mulți dintre rușii decenți fie au părăsit țara, fie duc lipsă de platforme de protest, în timp ce cea mai mare parte a publicului rus a îmbrățișat “indiferența învățată” din cauza propagandei și a represiunii dure.

Potrivit lui John McLaughlin, “evaluarea opiniei publice ruse este întotdeauna un joc hazardat, având în vedere represaliile de care mulți ruși se tem atunci când își exprimă opiniile.”

El citează sondajele organizației considerate independente Levada care par relativ exacte și în ton cu evaluările experților ruși din străinătate. Astfel, sondajele efectuate de Levada în 2022 și 2023 arată că aproximativ 22% dintre ruși susțin cu fermitate războiul și 19-20% se opun ferm.

“Cei care se opun par să nu protesteze în mod public, probabil pentru că astfel de proteste au un istoric lung de inutilitate – din cauza represiunii dure și a pedepselor precum pierderea locului de muncă sau desemnarea ca agent străin,” crede comentatorul, care se referă în acest context la moartea recentă în închisoare a celui mai proeminent disident rus, Alexei Navalnîi.

În sfârșit, în ceea ce privește cei aproximativ 65 la sută dintre ruși, autorul citează un jurnalist rus, aflat acum în exil, care a mărturisit că mi-a spus că aceștia “preferă să nu se gândească la război și să se refugieze în barajul constant al propagandei pro-război care le spune că Occidentul este agresorul, hotărât să zdrobească Rusia. Și în măsura în care regimul poate reuși să promoveze acest argument, va exista întotdeauna o tendință (a rușilor), ca în majoritatea țărilor, de a se uni în jurul ‘băieților noștri.’”

“Între timp, toate argumentele viclene ale lui Putin pentru ‘operațiunea militară specială – cum ar fi, de exemplu, îndepărtarea ‘naziștilor’ ucraineni – au trecut în plan secund. Cei mai mulți ruși probabil văd acum doar un alt război – iar în prezent este vorba doar de a câștiga sau a pierde. Majoritatea vor dori să câștige (conflictul).”

Motive de speranță

Acestea fiind spuse, rușii ar putea, desigur, să ne surprindă, scrie John McLaughlin, dând ca exemplu ușurința cu care forțele Grupului Wagner, conduse de Evgheni Prigojin, au depășit trupele ruse în timpul rebeliunii sale eșuate în iunie anul trecut, în marșul lor spre Moscova.

“Dar, așa cum atestă manipularea inteligentă a rebelilor de către Putin și dispariția finală a lui Prigojin, șansele sunt infinitezimale ca sentimentul anti-război sau protestele aferente să atingă o masă critică și să amenințe puterea lui Putin asupra politicii și statului,” crede expertul.

Fostul șef al spionajului american s-a declarat convins că există două lucruri care ar putea reduce încrederea lui Putin.

# În primul rând, dacă SUA și alte țări-cheie pun în legislație angajamente pe termen lung pentru un ajutor substanțial Ucrainei – acest lucru ar transmite un mesaj că susținerea lor pentru Kiev este pe termen lung.

Un prim pas a fost făcut. Sâmbătă, Camera Reprezentanţilor de la Washington a aprobat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Kiev, gest demonstrativ puternic din partea americanilor privind sprijinul acordat Ucrainei. Circa 14 miliarde de dolari din acest pachet ar ajuta Ucraina să cumpere sisteme avansate de armament şi alte echipamente de apărare, potrivit G4Media.

Votul fusese amânat luni de zile de către republicani, o parte dintre ei insistând ca banii să fie folosiți pentru securizarea graniței dintre SUA și Mexic.
Zelenski a reacționat imediat mulțumind Statelor Unite, afirmând că “ajutorul va împiedica extinderea războiului, va salva mii și mii de vieți și va ajuta cele două națiuni ale noastre să devină mai puternice.”

# În al doilea rând, dacă summitul NATO din iulie oferă o foaie de parcurs clară pentru aderarea Ucrainei, cu pași realizabili pe această cale. Acest lucru ar transmite Kremlinului că, mai devreme sau mai târziu, Rusia se va confrunta direct cu alianța nord-atlantică.

Concluzia autorului este că “în absența unor astfel de pași, am putea la fel de bine să renunțăm la orice speranță că rușii înșiși vor opri vreodată războiul lui Putin. El va trebui să fie bătut pe câmpul de luptă în mod laborios – de ucrainenii din Ucraina. Și dacă nu este bătut acolo, s-ar putea să nu treacă mult până să aflăm dacă europenii au avut dreptate să se teamă” de omul forte de la Kremlin.

Surse: The Cipher Brief, MSN, Defense One, The Conversation, CNN, CNBC, Kyiv Independent, Business Insider, levada.ru, dgap.org, ifw-kiel.de, carnegieendowment.org