Fosta şefă a CSM Lia Savonea, interviu decisiv pentru postul de judecător la Înalta Curte / SURSE Cine au fost membrii comisiei care i-au dat punctaj aproape maxim, deşi judecătoarea a emis o sentinţă de 8 luni de închisoare cu suspendare pentru act sexual cu un minor, justificând că fetița și-a dat consimțământul

Candidaţii pentru posturile de judecător la Înalta Curte, trecuţi de faza evaluării hotărârilor judecătoreşti, susţin interviul în faţa Secţiei pentru judecători a CSM, , marţi, 21 martie 2023, potrivit portalului Consiliului. Printre ei şi Lia Savonea, fostă şefă a CSM şi actuală şefă a Curţii de apel Bucureşti. Ea va fi prima intervievată, de la ora 9:30.

Judecătoarele Lia Savonea şi Lucreţia Albertina Postelnicu sunt singurii candidaţi care au trecut de faza evaluării deciziilor judecătoreşti. Lia Savonea a obţinut cel mai mare punctaj, 48 din 50 de puncte posibile, deşi ea este autoarea unei sentinţe controversate. În 2015, împreună cu judecătorul Daniel Grădinau de la Curtea de Apel Bucureşti (actual şef al CSM), Savonea a condamnat un bărbat la doar 8 luni de închisoare cu suspendare pentru act sexual cu un minor, justificând că fetița și-a dat consimțământul. Detalii aici.

După dezvăluirile G4media.ro, comunitatea Declic a lansat o petiţie în care a solicitat CSM să nu o promoveze pe judecătoarea Savonea la Înalta Curte. Peste 18.000 de oameni au semnat până acum petiţia anti-Savonea.

Cine a făcut parte din comisia care a evaluat lucrările Liei Savonea

CSM a refuzat să comunice componenţa comisiilor de evaluare a candidaţilor pentru posturile de judecător la CSM „pentru asigurarea unor proceduri de concurs obiective şi imparţiale”, potrivit răspunului CSM semnat de noul purtător de cuvânt al Consiliului, judecătoarea Roxana Chiuariu, soţia fostului ministru PNL al Justiţiei, Tudor Chiuariu, condamnat penal defintiv la 3 ani şi jumătate de închisoare cu suspendare într-unul dintre dosarele legate de Poşta Română.

Vezi răspunsul CSM pentru G4media.ro aici.

Cu toate acestea, G4media.ro a aflat, cu ajutorul unor surse judiciare, care a fost componenţa comisiei.

·      judecătoarea Valerica Voica de la Înalta Curte. Ea a fost promovată la Instanţa Supremă în ianuarie anul trecut de către Secţia pentru judecători din fostul CSM, dominată de Lia Savonea. În plus, potrivit surselor G4media.ro, judecătoarea Voica a promovat în 2017 de la Tribunalul Bucureşti la Curtea de Apel Bucureşti după ce o comisie din care făcea parte judecătoarea Lucreţia Postelnicu (cealaltă candidată de acum, alături de Lia Savonea, pentru Înalta Curte) i-a admis contestaţia.

·       judecătoarea Eleni Marcu de la Înalta Curte. Şi ea a fost promovată la Înalta Curte, în 2019, de către Secţia pentru judecători a CSM controlată de Lia Savonea, după ce – în prealabil – a fost selectată de o comisie de examinare din care a făcut parte şi fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader. Delatii aici.

Judecătoarea Eleni Marcu a fost vicepreşedintă a Curţii de Apel Constanţa şi a semnat scrisoarea şefilor de instanţe care au condamnat protestele magistraţilor împotriva modificărilor operate de PSD-ALDE la legile Justiţiei. Vezi aici mai multe detalii

·       avocatul şi profesorul clujean Radu Chiriţă. El a fost angajat de CSM, pe vremea când şefa instituţiei era Lia Savonea, pentru a reprezenta Consiliul la CJUE în procesul deschis de mai multe instanţe din ţară. Onorariul încasat de avocatul Radu Chiriță de la CSM a fost de 25.000 de lei, plus cheltuieli de transport. 

CSM, prin Radu Chiriţă, a apărat în faţa CJUE modificările PSD-ALDE-UDMR la legile justiţiei de pe vremea lui Dragnea, inclusiv Secţia Specială de anchetare a magistraţilor. Însă  a pierdut. Pe 21 decembrie 2021, Curtea de Justiţie a UE a decis că judecătorii naționali pot să nu aplice deciziile Curților Constituționale care se opun dreptului UE.

În plus, profesorul Radu Chiriţă s-a profilat în ultimii ani ca un adversar al – a ceea ce numeşte el – abuzurile DNA. Într-un editorial pentru EVZ, Radu Chiriţă a pledat chiar pentru desfiinţarea DNA. Deşi un critic al fostei şefe a DNA, Radu Chiriţă a făcut parte din comisia care a decis că Laura Codruţa Kovesi nu a plagiat.

Contactat de G4media.ro, profesorul de drept constituţional la UBB, Radu Chiriţă, nu vede o problemă că a fost angajat de CSM pe vremea când instituţia era condusă de Lia Savonea ca să reprezinte Consiliul la CJUE, iar acum a făcut parte din comisia care a evaluat lucările Liei Savonea. „În primul rând, habar nu am avut că doamna Savonea candidează. În al doilea rând, nu m-a angajat d-na Savonea, ci CSM. Că d-na Savonea conducea CSM, asta este altceva. În al 3-lea rând, nu o cunosc pe d-na Savonea. Am vorbit doar o singură dată cu ea când am fost angajat să reprezint CSM. Eu atât am vrut să aflu: care era poziţia CSM? Pentru că ştiţi că instituţia vorbea pe mai multe voci”, a precizat profesorul Radu Chiriţă pentru G4media.ro.

Radu Chiriță a explicat și de ce i-a acordat punctaj aproape de maxim Liei Savonea. El spune că nu ştiut că judecătoarea candidează pentru Înalta Curte pentru că numele candidaţilor erau anonimizate şi înlocuite cu nişte coduri. „Noi nu am analizat pe fond lucrările candidaţilor ca să stabilim dacă o decizie a fost bună sau nu, ci doar am evaluat capacitatea de analiză, de sinteză”, a precizat Radu Chiriţă pentru G4media.ro.

Cu toate acestea, faptul că Lia Savonea a fost  candidatul cu codul 1015 l-a admis indirect, în raportul de evaluare, chiar comisia CSM din care profesorul Radu Chiriţă a făcut parte. „Candidatul a ocupat funcţie de vicepreşedinte al Curţii de Apel (2011-2012), apoi preşedinte al Curţii de Apel (2012-2016)”, a arătat comisia în raportul de evaluare a candidatului cu codul 1015.

Lucrările Liei Savonea, criticate de fostul ministru al Justiţiei, Stelian Ion

Pe 1 martie 2023, CSM a publicat pe portalul propriu hotărârile judecătoreşti anonimizate depuse de candidaţi. Fostul ministru USR al Justiţiei, Stelian Ion, a remarcat deciziile judecătoreşti ale candidatului cu numărul de cod 1015, inclusiv hotărârea nr. 3.

<<Dintre hotărârile depuse de candidați, una mi-a sărit în ochi. E vorba despre un abuzator sexual de copii, în vârstă de 41 de ani, care și-a abuzat nepoata în vârstă de 13 ani. A primit 8 luni de închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei. În apel, procurorul a cerut mai mult, dar judecătorul candidat pentru ICCJ a considerat că pedeapsa a fost corect individualizată în primă instanță.

Halucinantă este însă gândirea judecătorului:

„Este adevărat că fapta pentru care inculpatul a fost condamnat prezintă o anumită gravitate şi urmare comiterii acesteia dezvoltarea psiho-socială a persoanei vătămate ar putea fi afectată în mod negativ, însă Curtea, reţine, în egală măsură, împrejurarea că persoana vătămată nu a înţeles să iniţieze vreun demers împotriva comportamentului avut de inculpat, minora neaducând nici măcar la cunoştinţa părinţilor cele petrecute, fapta fiind relevată abia în urma sesizărilor formulate organelor de poliţie cu ocazia dispariţiei acesteia de la domiciliu din octombrie (…) când s-a mutat la locuinţa concubinului său, martorul (…) cu care intenţiona să se căsătorească.”

Înțelegeți? Deci copila de 13 ani are și ea partea ei de vină că a fost abuzată de degeneratul ăla, care era și unchiul ei. De ce nu a chemat, domnule, poliția? De ce nu le-a spus nici măcar părinților? Înseamnă că … fapta nu e chiar atât de gravă precum pare, fiind un act sexual „consimțit”, iar o pedeapsă de 8 luni cu suspendare e ok, numai bună să-l îndrepte pe abuzator. Precizarea din hotărâre, că inculpatul s-a dus la victima minoră „după ce consumase băuturi alcoolice la un bar din localitate”, nu a atras atenția, că doar actul era „consimțit”.

Judecătorul acesta, care nu a înțeles nimic din trauma prin care a trecut acel copil, care nu a avut pic de empatie pentru victimă, vrea să promoveze acum la ICCJ, judecător suprem.

M-am uitat și pe celelalte hotărâri pe care acest candidat le-a depus, sub protecția anonimatului, vreo 30 la număr. Și am constat foarte multe greșeli, de la greșeli gramaticale, până la încălcări flagrante ale procedurii penale, ale dreptului la apărare, în spețe cât se poate de simple.

De-asta se duce pe apa sâmbetei prestigiul magistraturii. Pentru că a permis unor astfel de persoane să îmbrace roba de magistrat, să promoveze de la judecătorii până la curți de apel, și nu i-a exclus din magistratură la timp! De fapt, i-a exclus pe mulți oameni pregătiți și onești, și i-a promovat pe alții puși numai pe combinații. Astea sunt, bineînțeles, extremele>>, a scris pe Facebook Stelian Ion.

Notă: Componența comisiei care a evaluat lucrările judecătoarei Lia Savonea a fost stabilită pe data de 13 decembrie 2022 de către Secția pentru judecători a fostului CSM, din care făcea parte și Lia Savonea.

Cine e Lia Savonea. Este fosta șefă a CSM și președinte al Curții de Apel București.

Potrivit mai multor magistrați, promovarea la Înalta Curte este un vis mai vechi, neîndeplinit până acum, al Liei Savonea. Ea ar viza chiar postul de președinte al Înaltei Curți, în viitor, au precizat sursele G4media.ro. Lia Savonea nu a putut promova la ÎCCJ întrucât numele ei a fost asociat cu rețeaua Voicu din justiție. În 2009, procurorii DNA au demantelat o rețea de politicieni, afaceriști și magistrați de la Înalta Curte, coordonată de fostul senator PSD Cătălin Voicu. Acesta a fost condamnat la 7 ani de detenție cu executare pentru corupție.

Potrivit unor surse judiciare, soțul Liei Savonea, avocatul Mihai Savonea, avea cabinetul de avocatură în aceeași clădire cu fostul senator și avocat Cătălin Voicu și cu avocatul Cezar Bivolaru, unul dintre apărătorii lui Marian Vanghelie.

Ajunsă la CSM în 2016, Lia Savonea (foto) a devenit în scurt timp percepută drept eminența cenușie a Consiliului și, în special, a Secțiilor pentru judecători și în materie disciplinară pentru judecători. Aceste secții au decis promovările magistraților în funcții de conducere și sancționarea disciplinară a mai multor magistrați precum Cristi Danileț, Daniela Panioglu, Crina Muntean, etc.

Lia Savonea a fost considerată liderul grupării antireformiste din CSM care a justificat modificările PSD la legile Jusiției pe vremea lui Dragnea, a impus procurorii Secției speciale și șeful Inspecției judiciare, care au hărțuit magistrații incomozi.

Notă: Alex Costache este jurnalist şi la Ştirile TVR.