Foști „granzi” ai politicii franceze revin în arenă, sub o formă sau alta, îngrijorați de perspectiva cuceririi puterii de către Reunirea Națională (RN, dreapta populistă/extremă) în apropiatele alegeri legislative

Doi foști președinți ai Republicii (François Hollande și Nicolas Sarkozy), un fost prim-ministru (Lionel Jospin) – o serie de personalități politice care au fost personaje de frunte în peisajul politic în ultimele decenii – au revenit în prim plan în urma dizolvării Adunării Naționale și în fața temerilor că extrema dreaptă – Reunirea Națională (RN) ar putea ajunge la putere, relatează cotidianul Ouest France.

Primul care a făcut o surpriză sâmbătă, 15 iunie 2024, a fost François Hollande. Din fieful său de la Tulle, în Corrèze, fostul președinte Socialist al Republicii (2012-2017) și-a anunțat candidatura la alegerile legislative sub sigla Noului Front Popular (NFP, alianța stângii).

„Dacă am luat această decizie, este pentru că am simțit că situația este gravă, mai gravă decât a fost vreodată. Gravă pentru că pericolul pe care îl reprezintă extrema dreaptă a fost acum dovedit. De la Eliberare (1944, n.r.) încoace, extrema dreaptă nu a fost niciodată atât de aproape de putere”, a declarat fostul șef de stat în fața presei la Tulle. „Am făcut-o pentru că este toată viața mea, este angajamentul meu”.

„O situație excepțională cere o decizie excepțională”, a adăugat el, subliniind că este „destul de inedit” „ca un președinte al Republicii să poată candida într-o circumscripție și să redevină deputat”.

„Președintele Republicii oferă Reunirii Naționale posibilitatea de a candida la putere. Acest lucru nu este responsabil”, a declarat fostul prim-ministru socialist (1997-2002), Lionel Jospin, cotidianului Le Monde pentru a denunța „aroganța” și „rătăcirea” președintelui Emmanuel Macron, în urma deciziei acestuia de a dizolva Adunarea Națională.

„Mai grav”, continuă fostul premier, „el (Emmanuel Macron) îi antrenează pe francezi în graba sa. Președintele spune că dă poporului un cuvânt de spus, dar concetățenii noștri vor trebui să ia decizii dificile într-un interval de timp foarte scurt. Campania pentru alegerile legislative va dura mai puțin de două săptămâni. Acest lucru este nerezonabil”.

„NFP este unul dintre digurile împotriva cărora se poate sparge valul”, a declarat fostul prim-ministru. „Este sănătos că, în ciuda divergențelor cunoscute, LFI, Partidul Socialist, Partidul Comunist și Ecologiștii au semnat recentul acord. Și mă bucur că Raphaël Glucksmann, care tocmai a făcut o campanie europeană excelentă, nu a rămas pe margine.”

La fel ca Lionel Jospin, fostul președinte Nicolas Sarkozy (2007-2012) critică dur decizia lui Emmanuel Macron. În Le Journal du Dimanche, el consideră că această dizolvare prezintă „un risc major” pentru Franța „precum și pentru președinte” și că ar putea arunca țara în „haos”.

„Riscul este mai mare ca ei (alegătorii) să își confirme furia în loc să o nege”, explică fostul șef de stat. „Franța se află într-o situație care, din punctul meu de vedere, aduce mai multă tensiune decât clarificare. Mi-aș fi dorit mai multă putere pentru președinte, nu mai puțină”, a adăugat el.

Pentru Nicolas Sarkozy, care este consultat uneori de președintele Macron, „a da cuvântul poporului francez pentru a justifica dizolvarea este un argument curios, întrucât tocmai pentru asta au votat peste 25 de milioane de francezi” la alegerile europene din 9 iunie.