Fostul director al Operei Naționale București: Instituția e în pericol de desființare din motive politice / Raluca Turcan e acuzată că reorganizează instituția pentru a nu permite aplicarea unei decizii a instanței / Ministerul cere timp pentru a răspunde acuzațiilor

Ministerul Culturii condus de Raluca Turcan a inițiat un proiect de hotărâre de guvern care prevede desființarea Operei Naționale București și a Centrului Național „Tinerimea Română” și înlocuirea lor de o nouă instituție numită Opera Română. Această schimbare ar aduce transformarea Operei într-o Casă de Cultură cu un profil mult mai divers, care să includă spectacole de jazz, pop, muzică lăutărească, operă și balet, susține fostul director al Operei Naționale București, Ștefan Ignat.

Decizia Ministerului Culturii vine în contextul unui conflict legat de numirea directorului Operei Naționale București. Ștefan Ignat a câștigat un concurs organizat în 2022, dar care a fost contestat în instanță. O decizie a Curții de Apel București din iulie 2024 a obligat Ministerul Culturii să încheie un contract de management cu directorul contestat, Ștefan Ignat, ceea ce a determinat Ministerul să caute soluții alternative pentru a menține controlul asupra instituției, susține fostul director al Operei Naționale București.

Solicitat pentru un punct de vedere, Ministerul Culturii a transmis după o săptămână că are nevoie de 30 de zile pentru a exprima un răspuns.

Ștefan Ignat a câștigat în instanță dreptul de a conduce Opera Națională București, însă, spune el, acest lucru nu va mai fi valabil după schimbarea numelui instituției. Iar acest demers a fost făcut tocmai pentru a-i bloca preluarea mandatului, acuză el.

”Dacă în luna octombrie 2023 doamna ministru spunea „nu se desființează nici o instituție de cultură și vom putea discuta doar despre niște reorganizări. Am reușit ca nici o instituție de cultură să nu intre în procesul de comasare” și „dintr-un buget de 0,8% să reduci cheltuieli este pur și simplu ridicol”, în luna august 2024, pusă în fața unei decizii judecătorești care confirmă faptul că Ministerul Culturii a greșit atunci când nu a validat un concurs de proiecte de management, doamna ministru „găsește soluția salvatoare” pentru a menține la conducerea Operei, cu orice preț, mai presus de orice prevedere legală și constituțională, actuala conducere a acesteia, un grup de aventurieri care a programat, cu sprijinul nemijlocit al doamnei Turcan, desființarea Operei Naționale București.

Având în vedere aceste aspecte, decizia subită, venită în intervalul de timp când Ministerul Culturii era obligat să încheie cu subsemnatul un contract de management, conform unei hotărâri judecătorești definitive, de a desființa Opera Națională București naște suspiciunea rezonabilă că, în fapt, se încearcă disimularea refuzului de a pune în executare o hotărâre definitivă prin desființarea scriptică a instituției.

Adevăratul scop urmărit are legătură cu art. 12 alin. (2) din proiectul de hotărâre prin care se prevede că ,,Până la organizarea concursului de proiecte de management pentru ocuparea funcției de manager al Operei, conducerea interimară este asigurată, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 269/2009, cu modificările și completările ulterioare.’’

Astfel, pe de-o parte, numirea subsemnatului ar deveni imposibilă, întrucât instituția pentru care a fost organizat acum 6 ani concursul de proiecte de management se desființează și, pe de altă parte, actualul director menține funcția în calitate de manager interimar până la organizarea unui concurs de proiecte de management unde are oricum cele mai mari șanse de câștig din poziția sa actuală.

In concreto, efectele hotărârii de guvern care este încă în stadiul de proiect sunt doar nesocotirea dispozițiilor instanței de judecată, expuse prin decizia civilă nr. 1567/01.07.2024, în scopul de a prelungi mandatul actualului director al Operei Naționale București, cu consecințe mult mai grave pe termen mediu și lung, respectiv distrugerea Operei Naționale București.

Actualul manager al Operei Naționale București a câștigat un concurs organizat de Ministerul Culturii în anul 2022, „cu dedicație”, deoarece pe rolul instanței se afla acțiunea civilă intentată de subsemnatul. Pentru a disimula legalitatea, a fost introdusă o clauză care prevede faptul că „perioada pentru care se va încheia contractul de management cu câștigătorul concursului de proiecte de management va fi de 5 ani, putând fi afectată de soluția pe care instanța de judecată o va pronunța în dosarul civil nr. 33278/3/2018, aflat pe rolul Curții de Apel București, sens în care se va introduce o clauză de încetare de drept a contractului de management”. Ministrul Culturii nu respectă nici ordinele emise în cadrul ministerului pe care îl conduce deoarece nu a procedat la încetarea contractului de management după rămânerea definitivă a deciziei instanței de judecată (1 iulie 2024).

Publicul de Operă nu trebuie să sufere în urma deciziilor oamenilor politici”, susține Ștefan Ignat.

Ștefan Ignat a fost director al Operei Române în anul 2017, fiind numit interimar, relatează Adevărul. Ministerul Culturii a organizat apoi un concurs pentru funcția de manager, în 2018, pe care l-a câștigat Ignat. Celălalt candidat, Antoniu Zamfir, a contestat atunci rezultatul și concursul a fost anulat.

Ștefan Ignat a redevenit director interimar. În 2021, el a fost însă demis în urma unui scandal de hărțuire și în locul lui a fost numit Daniel Jinga, actualul director al Operei. În 2022, Ministerul Culturii a organizat un concurs pentru ocuparea funcției de manager, însă acesta este blocat de procesul fostului director, Ștefan Ignat.

El revendică acum postul pentru următorii cinci ani la conducerea Operei.