Fostul lider al Uniunii Creştin-Sociale din Germania o învinovăţeşte pe Angela Merkel pentru consolidarea extremei drepte

Fostul preşedinte al Uniunii Creştin-Sociale (CSU), Horst Seehofer, a acuzat-o pe fosta şefă a executivului german, ex-cancelarul Angela Merkel, că este responsabilă pentru consolidarea formaţiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) ca urmare a deciziei pe care a luat-o aceasta în 2015, de deschidere a graniţelor pentru refugiaţii sirieni, informează luni EFE, transmite Agerpres.

Seehofer, care a fost ministru de interne în timpul ultimului guvern Merkel, spune – într-una dintre conversaţiile pe care jurnalistul Eckart Lohse le reproduce în cartea sa „Die Täuschung. Angela Merkel und ihre Deutschen” („Înşelăciunea. Angela Merkel şi germanii ei” – n.r.) – că fostul cancelar „nu a gestionat greşit” criza economică şi financiară sau pandemia, dar că l-a dezamăgit cu comportamentul ei în 2015.

„Nu a înţeles că prin comportamentul ei întărea extremele, în special extrema dreaptă. Decizia din 2015 a adus AfD în parlament”, spune Seehofer.

În 2015, Seehofer era prim-ministru al landului Bavaria şi din această funcţie a asumat o poziţie critică faţă de Merkel al cărei partid, Uniunea Creştin Democrată (CDU), este considerat un partid înfrăţit cu CSU cu care formează un grup parlamentar comun, aminteşte EFE.

Un alt politician german, fostul prim-ministru al landului Hessa, Volker Bouffier, s-a exprimat critic în cartea lui Lohse cu privire la politica lui Merkel privind refugiaţii.

„Imaginea în care toată lumea striga ‘bun venit’ la sosirea refugiaţilor a dispărut foarte repede. La sfârşitul lui 2015 am rugat-o (pe Merkel – n.r.) să spună public că lucrurile nu pot continua aşa, dar nu a făcut-o”, spune Bouffier.

La alegerile federale din 2013, CDU/CSU, condusă de Merkel, a obţinut 41,5% din voturi, lipsindu-i doar patru mandate pentru a obţine majoritatea absolută. AfD, care la acea vreme era un partid eurosceptic care fusese fondat ca reacţie la ajutorul financiar acordat Greciei de către UE, a obţinut doar 4,7%, sub pragul de accedere în parlament stabilit la 5% şi a rămas, astfel, fără reprezentare parlamentară.

După 2015, AfD a început să acorde mai puţină importanţă criticilor la adresa uniunii monetare şi s-a concentrat pe criticile la adresa imigraţiei. Iar cele mai extremiste figuri din cadrul partidului au început să câştige teren.

La alegerile generale din 2017, CDU/CSU a scăzut la 32,9%, iar AfD a câştigat 12,6% şi a intrat pentru prima dată în parlamentul federal. AfD este, de asemenea, reprezentată în toate parlamentele regionale.