Fostul ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu, fostul deputat PDL Cristian Boureanu și fostul șef al Eximbank au fost trimiși în judecată în dosarul privind reabilitarea căii ferate București-Constanța

Fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu, fostul deputat PNL, Cristian Boureanu și fostul șef al Eximbank, Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Cristian Dascălu și administratorul unei societăți comerciale au fost trimiși în judecată vineri, de DNA, în dosarul privind reabilitarea căii ferate București-Constanța.

Potrivit procurorilor anticorupție, în perioada 2005-2017, o companie străină a plătit aproximativ 20 de milioane de euro, cu titlu de comisioane, către oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora, în legătură cu încheierea și executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate.

Contractul de reabilitare a fost câştigat în 2005 de asocierea de firme austriece Swietelsky – Wiebe – Takenaka.

În 15 martie, DNA l-a trimis în judecată pe Josef Hornegger, reprezentantul consorțiului de firme austriece Swietelsky – Wiebe – Takenaka acuzate că l-au mituit pe fostul ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu, în dosarul reabilitării căii ferate Bucureşti – Constanţa. Josef Hornegger și-a recunoscut faptele și a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției, potrivit comunicatului DNA.

Vineri, procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a celor cinci.

Comunicatul integral al DNA:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

VLĂDESCU SEBASTIAN-TEODOR GHEORGHE (ministru al Finanțelor în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită și a unei infracțiuni de trafic de influență;

Costea Mircea-Ionuț (fost angajat în cadrul ministerului finanțelor, deținând o funcție de conducere într-o bancă de stat la data faptelor) pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită;

Un administrator al unor societăți comerciale, persoană apropiată de conducerea CNCFR pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită;

DASCĂLU CONSTANTIN (secretar de stat în cadrul ministerului transporturilor în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită;

BOUREANU CRISTIAN-ALEXANDRU (parlamentar și vicepreședinte al unui partid politic aflat la guvernare în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea unei infracțiuni de trafic de influență.

Cauza are ca obiect infracțiuni de corupție săvârșite în perioada 2005-2017,  respectiv plăți în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro făcute de către o companie străină, cu titlu de comisioane, către oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora, în legătură cu încheierea și executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate.

Activitatea infracțională s-a desfășurat în două etape, astfel:

Prima etapă – în anul 2005, în contextul licitației organizate pentru  reabilitarea unei linii ferate, reprezentanții companiei străine au convenit cu Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe, Costea Mircea-Ionuț și cu persoana apropiată de conducerea CNCFR, să le plătească eșalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.

În schimbul, acestor sume, inculpații au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanțarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum și plata la timp a facturilor emise.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpați, astfel:

• O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanță cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006-2011, suma totală de 39.363.071 lei, deși nu au fost prestate servicii;
• Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăți offshore afiliate acesteia cu societăți controlate de inculpați, prin care sumele de bani au ajuns la aceștia.

În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuț a primit 3.121.328,41 lei și 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administrator a unor societăți comerciale, a primit 3.083.498 lei și 1.050.087 euro.

A doua etapă – În cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului și al crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor, reprezentanții companiei străine au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe (care îndeplinea din nou funcția de ministru de finanțe), Constantin Dascălu  și Cristian Boureanu.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetățean român cu domiciliul în străinătate.

Ulterior, sumele au fost transferate prin operațiuni succesive către alte societăți offshore, stratificate pe 5 niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.

În ultima etapă, banii au fost transferați în conturile unor societăți indicate de inculpați sau au fost retrași în numerar și au fost înmânați acestora.

În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit 2.242.000 euro, Dascălu Constantin a primit 1.114.000 euro, iar Boureanu Cristian Alexandru a primit 2.111.799 euro. Totodată, un director al companiei străine, căruia i-a revenit suma de 1.100.000 euro ca urmare a contribuției sale la activitățile infracționale, a încheiat anterior un acord de recunoaștere a vinovăției, admis de instanța de judecată. (detalii https://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=9360)

Diferența dintre sumele transferate de compania străină și cele primite de inculpați o reprezintă cheltuielile presupuse de operaționalizarea circuitelor financiare (înființare și funcționare companii offshore, comisioane bancare, taxe, etc.), precum și foloasele primite de alți participanți la săvârșirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.

Cu privire la sumele primite de intermediarii denunțători în cauză (389.531,7 euro pentru prima etapă, respectiv 929.535 de euro pentru a doua etapă), s-au instituit măsuri asigurătorii, în vederea confiscării acestor sume.

Faptele săvârșite de compania străină și de reprezentanții acesteia fac obiectul unei investigații deschise autoritățile judiciare din acea țară ca urmare a cooperării judiciare cu Direcția Națională Anticorupție.

Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore și pentru identificarea bunurilor deținute de inculpați pe teritoriul altor state, Direcția Națională Anticorupție a cooperat cu organele judiciare din 7 jurisdicții (Austria, Elveția, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania și Bulgaria).

Printre bunurile identificate și indisponibilizate în cursul urmăririi penale se găsesc:

• suma de 187,70 euro deținută într-un cont bancar din Elveția;
• suma de 684.795 euro deținută într-un cont bancar din Marea Britanie;
• suma de 265 euro deținută la mai multe bănci din România;
• suma de 874 euro dintr-un cont deschis la Agenția Națională a Bunurilor Indisponibilizate;
• o casă, 13 apartamente și 5 garaje situate în București, un apartament în Neptun, 3 apartamente în Năvodari, mai multe terenuri în jud. Ilfov și Prahova, evaluate la 588.140 euro;
• o vilă și un teren situate în Cipru evaluată la 000 euro;
• acțiuni deținute la 11 societăți comerciale, evaluate la sumele de 435.000 euro și 770.880 lei;
• poprirea unor sume de 083.784 lei, 249.049 euro și 92.935 USD datorate inculpaților de terțe persoane.

În cursul urmăririi penale, inculpații au depus cauțiuni însumând 4.200.000 euro, asupra cărora urmează să se pronunțe instanța de judecată la finalizarea cauzei.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Foto: Sebastian Vlădescu – Inquam Photos / Octav Ganea