Fostul premier italian Mario Draghi, în cărți pentru șefia Consiliului European după retragerea lui Charles Michel

Decizia președintelui în exercițiu al Consiliului European, Charles Michel, de a candida pentru Parlamentul European pune presiune asupra șefilor de guvern din Uniunea Europeană pentru a alege un nou președinte până cel târziu la jumătatea lunii iulie. Mario Draghi este luat în considerare ca un posibil candidat, transmite Financial Times.

Având în vedere că membrii aleși ai Parlamentului European trebuie să își preia mandatul până cel târziu la jumătatea lunii iulie și, prin urmare, Michel își va părăsi poziția actuală până la acea dată, liderii statelor membre ale UE ar trebui să ajungă la un acord asupra candidaturii noului președinte al Consiliului European în lunile următoare. În caz contrar, premierul ungar Viktor Orban ar urma să preia rolul de președinte, întrucât președinția de șase luni a Ungariei la UE începe în iulie – un scenariu pe care liderii UE vor să îl evite.

Având în vedere că noua Comisie Europeană își va prelua mandatul abia în noiembrie, iar noul președinte al Consiliului European este de obicei ales în același timp, pe baza distribuției diferitelor forțe politice în Parlamentul European și în rândul liderilor statelor membre, ar fi dificil să se găsească un nou președinte înainte de termen. În același timp, multe țări nu doresc ca Orban, cunoscut ca eurosceptic, să conducă sesiunile Consiliului Suprem.

Ca o posibilă soluție, se propune alegerea fostului șef al Băncii Centrale Europene (BCE) și fost prim-ministru al Italiei, Mario Draghi ca nou președinte, scrie Financial Times.

Se așteaptă ca Draghi să aibă sprijinul multor state membre, inclusiv al țării sale de origine, Italia. Virtuțile lui Draghi sunt considerate a fi acțiunea sa decisivă în timpul crizei euro și stilul său echilibrat de guvernare tehnocrată.

În același timp, tocmai lipsa de afiliere la un partid este cea care afectează șansele lui Draghi. Cu toate acestea, analiștii chestionați de Financial Times nu cred că Draghi ar accepta să ocupe funcția de președinte doar până la sfârșitul mandatului lui Michel. Totuși, pentru a fi numit pentru o perioadă de cinci ani, el ar avea nevoie de sprijinul politic clar al liderilor statelor membre, care ar trebui apoi să fie de acord ca una dintre cele mai râvnite funcții de conducere din UE să nu fie împărțită între partidele politice europene.

În plus, proeuropenismul său puternic și sprijinul său pentru o integrare tot mai strânsă a UE în domeniul financiar nu vorbesc nici ele în favoarea lui Draghi, ceea ce l-ar putea priva de sprijinul unor state membre nordice precum Germania. În prezent, fostul premier al Italiei, în vârstă de 76 de ani, pregătește raportul UE privind concurența la ordinul președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În afară de Draghi, premierul spaniol Pedro Sanchez și premierul danez Mette Frederiksen au fost și ele menționate ca posibili candidați. Acest lucru ar însemna că Partidul Socialiștilor Europeni (PES) ar urma să preia rolul de președinte al Consiliului European, deoarece atât Sanchez, cât și Frederiksen fac parte din acest partid.

Un obstacol pentru candidatura lui Draghi, Sanchez și Frederiksen ar fi faptul că toți aceștia reprezintă țări vest-europene, în condițiile în care statele membre din Europa de Est își doresc și ele anumite poziții de conducere în UE, mai scrie Financial Times.

G4Media a scris în premieră în 2022 că și președintele Klaus Iohannis vizează poziția de președinte al Consiliului European.