Fostul președinte al Franței Nicolas Sarkozy îl sprijină pe ministrul de interne Gerald Darmanin pentru scrutinul prezidențial din 2027 cu prilejul lansării memoriilor sale

Este o carte care nu ar fi putut veni într-un moment mai bun pentru Gérald Darmanin. Le Temps des combats – Timpul luptelor, scrisă de Nicolas Sarkozy (președinte între 2007 – 2012), va fi lansată în librării pe 22 august (Editura Fayard), cu cinci zile înainte de revenirea în politică organizată de ministrul de interne în fieful său din Tourcoing (Nord).

De-a lungul paginilor, unele pasaje, pe care Franceinfo a reușit să le obțină, sunt foarte măgulitoare pentru actualul ministrul de interne, care a fost susținut de fostul președinte. „Va putea el să mai facă un pas, chiar pasul suprem, cel care duce la președinția Republicii? Sper că da”, a scris fostul șef de stat, care i-a găsit „calități evidente: claritate de exprimare, simțul și înțelegerea aspirațiilor populare și energia fără de care niciun talent nu este util”. Acest sprijin se explică prin legăturile afective și ideologice dintre cei doi oameni de dreapta, dar nu este lipsit de motivații politice ascunse.

„Îi sunt foarte recunoscător, pentru că m-a sprijinit într-un moment în care lucrurile erau mai complicate pentru mine”, scrie Nicolas Sarkozy în continuarea memoriilor sale ca președinte. Trebuie spus că cei doi bărbați se cunosc bine de multă vreme. La vârsta de 30 de ani, Gérald Darmanin a fost angajat într-un cabinet ministerial sub președinția lui Nicolas Sarkozy. Apoi, în 2014, a devenit purtătorul său de cuvânt în cursa pentru președinția UMP (partidul neo-gaullist redenumit Les Républicains – LR – în 2015). Un rol pe care și l-a asumat din nou în 2016, în timpul alegerilor primare de dreapta.

Nativul din Paris și bărbatul din Valenciennes (Nord) nu ratează nicio ocazie de a-și arăta apropierea. În iulie 2020, intervievat la TF1 în legătură cu acuzația de viol la adresa lui Gérald Darmanin, Nicolas Sarkozy a declarat că „Gérald este un prieten (…) Am putut conta pe loialitatea și soliditatea sa. Eu sunt o persoană loială, iar el poate conta pe prietenia mea”. Cinci luni mai târziu, în decembrie 2020, în timp ce fostul președinte era judecat în procesul interceptărilor telefonice, ministrul de Interne a declarat pentru franceinfo că i-a acordat „sprijinul său personal”.

„Nicolas Sarkozy îl cunoaște bine pe Gérald Darmanin și știe că are forțele și capacitățile necesare pentru a-și asuma responsabilități înalte, atât în vremuri furtunoase, cât și în luptă”, se laudă Franck Louvrier, primarul LR din La Baule, unde fostul președinte va acorda autografe în ziua lansării cărții sale.

Aceste calități sunt cu atât mai apreciate cu cât tânărul cultivă comparațiile cu seniorul, făcând dese deplasări și declarații șocante. „El face parte din generația Sarkozy și este unul dintre cei mai buni patruzeciști de dreapta și de centru”, continuă Franck Louvrier. Această alegere pare coerentă și din punctul de vedere al carierei și al programelor lor politice.

„Au avut cariere ministeriale similare, la Buget și apoi la Interne, și împărtășesc aceeași linie ideologică”, subliniază politologul Olivier Rouquan. „Gérald Darmanin are aceeași dorință de a plasa cursorul foarte la dreapta, în materie de imigrație și de identitate națională, ca și Nicolas Sarkozy pe vremea UMP”, continuă cercetătorul asociat la Centre d’études et de recherches de sciences administratives et politiques (Cersa). „Amândoi vor să întruchipeze o fibră populară, ceea ce încearcă să facă Gérald Darmanin, de exemplu, atunci când îi atacă pe bobos-libéraux” în Le Figaro.

Este o încercare de a îmbrățișa moștenirea sarkozistă, dar nu una cu care toată lumea este de acord. „Încearcă să calce pe urmele lui Sarkozy, dar nu are nici carisma, nici energia lui”, a criticat un demnitar LR. Comparația dintre cei doi bărbați are limitele sale: primul a fost primar al prosperei suburbii pariziene Neuilly-sur-Seine (Hauts-de-Seine), în timp ce al doilea nu încetează să amintească de rădăcinile sale într-o zonă muncitorească din nord, la Tourcoing.

Această declarație de susținere pentru Gérald Darmanin stârnește interesul fostei familii politice a lui Nicolas Sarkozy, mult mai puțin entuziasmată de ceilalți potențiali candidați de dreapta. Fostul președinte al partidului, Laurent Wauquiez, care are și el în vizor scrutinul din 2027, este îndemnat să se „pună în pericol ieșind din zona sa de confort”. Nici ceilalți membri LR care, precum Gérald Darmanin, au părăsit dreapta pentru a se alătura guvernului, nu primesc atât de mulți lauri. Ministrul Economiei, Bruno Le Maire, a fost lăudat cu sobrietate pentru „seriozitatea și capacitatea sa de muncă”, în timp ce Nicolas Sarkozy a vorbit despre „competența și jovialitatea” lui Jean Castex, premierul președintelui Emmanue Macron între 2020 – 2022.

„Poate că unii și-au exprimat dorința de a merge acolo mai mult decât alții”, explică eufemistic Franck Louvrier, explicând de ce Nicolas Sarkozy îl favorizează pe ministrul de interne în cursa pentru Palatul Elysée. Acest sprijin timpuriu pentru Gérald Darmanin este în conformitate cu metoda lui Nicolas Sarkozy, care a declarat în 2003, la un an de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Jacques Chirac, că se gândește la alegerile prezidențiale „nu doar” atunci când se bărbierește.

Cartea face de asemenea vâlvă în cadrul majorității centriste, în condițiile în care Emmanuel Macron nu va putea candida la realegerea sa în 2027. „Am sentimentul că Sarkozy vrea ca Darmanin să-i facă lui Macron ceea ce Macron i-a făcut lui Hollande (președinte între 2012 – 2017 n.r.) și ceea ce Sarkozy îi făcuse înainte lui Chirac (președinte 1995 – 2007, n.r.)”, se îngrijorează un cadru de la Renaissance (Renaștere, partidul macronist), care vede în acest sprijin pentru Gérald Darmanin o modalitate pentru fostul președinte de dreapta de a interveni în succesiunea la șefia statului. „El a arătat de multe ori cât de bine se înțelege cu președintele. Dar această poziție poate avea un efect”, analizează Olivier Rouquan.

Este pixul lui Nicolas Sarkozy ghidat și de dorința sa de a rămâne în centrul jocului politic? „El nu a lăsat niciodată baltă acest subiect și nici nu s-a distanțat de politică”, crede sursa LR citată de Franceinfo. „El vrea să reunească familia de dreapta, care s-a destrămat odată cu victoria lui Emmanuel Macron, și poate crede că poate juca un rol în reducerea diferendului dintre cei care au plecat și cei care au rămas”. În așteptarea unei posibile reconcilieri, lansarea acestei cărți îi permite mai ales lui Nicolas Sarkozy să se angajeze într-un turneu național de autografe, începând de marți.