FOTO Arheologii au descoperit cea mai bine păstrată dovadă a unei crucificări din vremea romanilor / Scheletul celui crucificat are o vechime aproximativ 1.900 de ani

Arheologii de la Albion Arheology au descoperit prima dovadă a unei crucificări romane pe teritoriul actual al Marii Britanii, relatează The Guardian și BBC.

De asemenea, este a doua din lume în care s-a păstrat cuiul care a străpuns osul celui crucificat, iar scheletul data de aproximativ 1.900 de ani.

Experții au găsit rămășițele pentru prima oară în 2017, într-un sat din regiunea Cambridgeshire, Fenstanton. Săpăturile pentru construirea unor imobile au dus la descoperirea unor morminte din perioada romană și a unor urme de formă de viață.

Arheologilor le-a atras atenția în mod special un schelet care avea un cui bătut în osul călcâiului, considerat de experți drept cea mai bună dovadă fizică a unei crucificări din perioada romană. Bărbatul, cu vârsta cuprinsă între 25 și 35 de ani, a fost îngropat cu mâinile încrucișate pe piept și așezat pe o structură de lemn, similară cu un catafalc.

În mod normal, cuiele folosite la crucificare sunt găsite extrem de rar, din cauza faptului că victimele nu erau înmormântate de cele mai multe ori. Astfel, în ciuda credinței populare, crucificarea se făcea prin legare cu sfoară. Crucificarea reprezentat o metodă de pedeapsă capitală în care persoana condamnată era legată sau fixată de două bârne de lemn (dispuse în formă de cruce) cu ajutorul unor cuie și erau lăsate să atârne până la moarte.

În urma unei analize aprofundate, experții au stabilit că singura explicație rezonabilă a descoperirii a fost crucificarea, iar toate detaliile au fost publicate în revista British Archaeology.

Singura dovadă fizică a unei crucificări în nordul Europei și a doua din lume

Scheletul a fost datat între anii 130 și 360 a.D. cu ajutorul analizei cu radiocarbon, având astfel o vechime cuprinsă între 1.661 și 1.891 de ani. Expertiza genetică arată că scheletul provenea de la un bărbat ce făcea parte din populațua băștinașă, dar nu este înrudit cu niciunul dintre ceilalți 40 de oameni descoperiți în mormintele din apropriere.

Specialiștii au făcut o serie de observații care sugerează că bărbatul ar fi putut fi un sclav, fiindcă oasele picioarelor erau mai subțiate decât în mod normal, ceea ce indică faptul că ar fi purtat lanțuri pentru o perioadă mai lungă de timp.

De asemenea, descoperirile făcute până în prezent au determinat arheologii să considere că pedeapsa prin crucificare era folosită în special pentru răzvrătiți, slavi și celor din pleava societății. Totodată, bărbatul ar fi putut fi legat cu lanțuri și din alte motive. Scheletul său avea un cui în călcâiul drept, care i-a străpuns osul și rămas acolo până în prezent.

Această descoperire este momentan singura dovadă palpabilă a unei crucificări în nordul continentului european și a doua din lume.

„Cunoaștem destul de multe despre crucificare: cum se practica, unde și când se practica și așa mai departe, din izvoare documentare. Dar aceasta este prima dovadă palpabilă când vedem cum se făcea, de fapt”, a declarat David Ingham, șef de proiect la Albion Arheology, compania care a făcut săpăturile.

Arheologii au mai descoperit în 1968 un os de călcâi străpuns de un cui, pe un șantier din Israel, dar nu era atât de bine conservat ca cel din Cambridgeshire și a generat o serie de controverse.

Pe lângă acestea, au mai fost raportate două urme de crucificări, în Italia și în Egipt, însă fără a fi descoperite și cuiele, ci doar urmele care ar fi putut fi lăsate de ele în os.