FOTO Cazinoul din Constanța, în stare mult mai gravă decât s-a anticipat: Mediul marin și lipsa de intervenție a autorităților timp de 30 de ani au adus monumentul în pragul prăbușirii/ Specialiștii: ”Va fi necesară o suplimentare a bugetului, dar durata de execuție se va respecta”

Cazinoul din Constanța se află într-o stare mult mai gravă decât se credea inițial, au declarat specialiștii consultați de G4Media.ro care lucrează la refacerea monumentului istoric de pe faleza municipiului.

Proiectanții nu au putut anticipa gradul de degradare a structurii pentru că asta ar fi presupus să decoperteze în întregime bucăți mari din monument înainte de începerea propriu-zisă a lucrărilor.

Specialiștii spun că au fost luați prin surprindere de cât de mult a ”ros” aerul sărat din structura și fațada Cazinoului și că, în mare parte, nu mai poate fi vorba doar de reparații sau restaurare a ornamentelor, ci de refacerea completă a întregii zone pe care sunt atașate ornamente.

• ”Specialiștii ce realizează proiectul de proiectul de execuție apreciază că structura de rezistență nu mai prezintă siguranță în exploatare și trebuie să fie urgent consolidată (…). Construcția a avut o comportare bună la acțiuni din gruparea fundamentală și cea seismică, datorită conformării inițial bune, degradările și avariile multiple descoperite au fost cauzate în principal de acțiunea factorilor de mediu marin, de umiditatea excesivă din elementele portante de zidărie, din infiltrații de ape meteorice si de lipsa unor lucrări de intervenții și întreținere”, au mai declarat cei care lucrează de la Cazino.

Amploarea lucrărilor va necesita o suplimentare a bugetului, dar durata de execuție se va respecta, mai spun specialiștii, prin creșterea numărului de muncitori calificați și tehnologia optimizată.

• ”Surprize nu tocmai plăcute au avut rezervate si fațadele Cazinoului, unde, în urma montării schelelor și a investigării tuturor suprafețelor, s-a constatat că nu se mai poate vorbi despre reparații și restaurare ornamente, ci de refacerea tencuielilor. Mai exact, peste tencuiala veche (din 1910) din mortar de var, s-au pus în timp alte straturi – ultimul din 1986 – din mortar de ciment, care a fisurat. După înlăturarea acestuia, s-a constatat că tencuiala veche a devenit doar o masă de nisip, dat fiind că varul a dispărut ca liant. Un alt aspect important și vizibil cu ochiul liber este cel legat de spațiile afectate de mucegai ori mușchi. Împotriva acestor factori agresivi structurile sunt tratate mai întâi cu substanțe biocide, sunt curățate, iar abia apoi se intervine pentru restaurarea lor”, a declarat personalul de pe șantier consultat G4Media.ro.

Totodată, specialiștii de la Cazino au mai declarat că este obișnuit ca, pe parcursul reabilitărilor, muncitorii să constate că monumentele sunt mai afectate decât se credea inițial, însă niciodată nu au întâlnit o situație cu diferențe atât de mari între previziune și realitate cum au întâlnit la Cazino.

• ”Documentația D.A.L.I (Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenție, n.red.) pe baza căreia s-au realizat documentațiile supuse licitației a fost realizată fără a se putea investiga fiecare element al structurii de rezistență a Cazinoului. Proiectanții nu au putut anticipa gradul de degradare al structurii de rezistență pentru că ar fi trebuit să decoperteze întreaga structură (…). Și la alte lucrări au fost întâlnite situații similare dar nu în procentul de la Cazinoul din Constanța, unde efectul mediului marin a amplificat degradarea clădirii. Aici cum decopertăm un strat acoperitor (pardoseli, tencuieli) întâlnim o nouă problemă a structurii de rezistență”, au declarat aceștia.

Iar principalii vinovați de faptul că, iată, Cazinoul a ajuns la un pas de prăbușire sunt mediul marin, dar mai întâi de orice, lipsa de acțiune a autorităților în ultimii 30 de ani:

• ”Construcția a avut o comportare bună la acțiuni din gruparea fundamentală și cea seismică, datorită conformării inițial bune, degradările și avariile multiple descoperite au fost cauzate în principal de acțiunea factorilor de mediu marin, de umiditatea excesivă din elementele portante de zidărie din infiltrații de ape meteorice și de lipsa unor lucrări de intervenții și întreținere”, mai spun specialiștii.

Câteva exemple tehnice ale problemelor pe care specialiștii le-au întâmpinat la Cazino, explicate de aceștia pentru G4Media:

• In documentația D.A.L.I, s-a propus fundarea directa la cota -7.00m a noilor elemente verticale, considerând nivelul apei subterane este sub cota -7.00m iar stratul de calcar este nefisurat. In realitate apa subteran este la 6.10m stratul de calcare este fisurat. S-a optat pentru fundare indirecta pe piloți. Soluția propusa de fundare directa cu incinta de batardouri si epuizmente nu este funcțională deoarece apa se infiltrează direct din Marea neagra, prin stratul de calcar fisurat. Acum este necesara realizarea a 100micropoiloti cu bara de titan.
• In D.A.L.I, s-au propus lucrări de reparații asupra plăcilor existente prin refacerea grosimii elementelor si aplicarea de țesături din fibre de carbon bidirecționala. Aceasta soluție este posibila numai daca elementele sunt realizate din beton armat cu o rezistenta minima la smulgere de 1MPa. In realitate betonul este afectat de carbonatare si nu respecta aceasta condiție.

• In documentația tehnica aferenta fazei D.A.L.I, s-a propus folosirea betonului armat de clasa C16/20 si C25/30, clasa de agresivitate XS1 ( expunere la aerul ce vehiculează săruri marine, însă nu sunt in contact direct cu apa de mare). Conform normativului NE012-1/2007, clasa minima de beton necesara pentru a satisface cerințele clasei de agresivitate XS1 este C30/37.
• O parte si din degradări ale structurii de rezistenta ce nu au fost indicate in D.A.L.I:
• • Degradarea planșeelor din beton si a grinzilor de peste porticul din fațada principala, prin carbonatarea betonului, corodarea puternica a armaturile si expulzarea locala a acoperirii cu beton;
  • Prăbușirea aproape in totalitate a planșeului din lemn al supantei
  • Coroziunea grinzii metalice pana la exfoliere;
  • Montantul din parter a porticului fațadei principale din axul G5din zidăria cărămidă este puternic afectat de infiltrații, cărămida fiind friabila si moale.
  • Degradarea elementelor din beton armat, ale planșeului de la nivelul parterului, din cauza infiltrațiilor de ape meteorice, betonul fiind puternic carbonatat, acoperire cu beton fiind expulzata pe suprafețe extinse, iar armaturile fiind puternic corodate si etrierii rupți.

• In documentația D.A.L.I sunt marcate 10 elemente verticale din beton armat. In urma investigațiilor, s-a constatat ca elementele sunt decorative si nu au niciun rol structural.
• In documentația D.A.L.I, stâlpii de colt de la intersecțiile axelor A/5’ si A/10, de pe nivelul parterului, sunt din zidărie de piatra. In realitate sunt din cărămidă, cămășuiți cu beton armat pe trei laturi.
• In documentația D.A.L.I, stâlpii din axul 2/B-F, de pe nivelul etajului sunt din beton armat. In urma investigațiilor efectuate, s-a constatat ca sunt din zidărie de cărămidă.
• Elementele secundare (panele) ale șarpantei metalice sunt prevăzute in D.A.L.I sa fie protejate anti-coroziv. In realitate toate sunt puternic corodate si vor fi înlocuite.