FOTO Cum arată Parisul după 10 zile de grevă a gunoierilor, în timp ce reforma pensiilor se discută cu ușile închise/ Guvernul dă vina pe primarul capitalei pentru „responsabilitatea politică” a situației

Parisul este sufocat de mii de tone de gunoaie care au rămas necolectate de pe marginile străzilor, de pe trotuare sau din pubelele îngropate în saci de plastic plini cu deșeuri la 10 zile de la greva gunoierilor din capitala Franței, care se opun reformei pensiilor. Această reformă propune, printre altele, creșterea vârstei de pensionare.

Cele trei puncte de incinerare din apropierea capitalei franceze rămân în continuare închise din cauza nemulțumirii gunoierilor, în timp ce Senatul francez a votat noua reformă a pensiilor propusă de președintele Emmanuel Macron, în ciuda protestelor masive.

În prezent, gunoierii şi şoferii serviciilor de salubritate se pot pensiona la 57 de ani, iar dacă reforma pensiilor va fi adoptată, vârsta de pensionare va creşte la 59 de ani. „Marea majoritate a personalului din departamentul de gestionare a deşeurilor şi a apei are o speranţă de viaţă cu 12 până la 17 ani mai mică decât restul forţei de muncă”, a declarat sindicatul, care se află, de asemenea, în negocieri pentru reclasificarea salariilor şi evoluţia carierei gunoierilor, scrie francetvinfo.fr.

În tot acest timp, Guvernul îi reproșează primarului capitalei Anne Hidalgo „responsabilitatea politică” de a găsi o soluție la greva gunoierilor.

• „Responsabilitatea politică îi revine primarului Parisului”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Olivier Véran, la finalul Consiliului de Miniștri. Potrivit acestuia, primărița socialistă „își asumă” mișcarea de grevă, legată de protestul mai global împotriva reformei pensiilor, „și, prin urmare, ea impune parizienilor consecințele acesteia”.

Proiectul de reformare a pensiilor va fi trimis acum comisiei mixte paritare Senat – Adunarea Națională (CMP), compusă din șapte deputați și șapte senatori care-l va dezbate miercuri 15 martie înainte de a-l trimite înapoi celor două camere care vor vota în plen. În comisie confederația centristă pro-prezidențială Ensemble – Împreună și Republicanii (LR, centru dreapta) au cinci respectiv patru reprezentanți, deci dețin majoritatea.

Dacă CMP parvine la un acord atunci proiectul e trimis pe 16 martie în cele două camere și dacă este adoptat atunci merge la promulgare. În cazul în care guvernul constată că în Adunarea Națională, unde dispune de doar 250 de deputați (majoritate absolută 289), atunci executivul poate invoca art. 49 (3) al Constituției și să-și angajeze responsabilitatea pe acest proiect care se consideră adoptat, cu excepția în care guvernul este demis prin moțiune de cenzură. În cazul introducerii unei moțiuni de cenzură, soarta guvernului va depinde de atitudinea celor 61 de deputați LR, care, spre deosebire de colegii lor senatori, par divizați asupra reformei sistemului de pensii.

În orice caz, guvernul a limitat dezbaterile în total la 50 de zile, care se încheie pe 26 martie când guvernul devine abilitat să legifereze prin ordonanță (art. 47 (1) ).

Între timp, în toată Franța au loc proteste masive și greve care au perturbat serios sistemul de transport public, iar sondajele de opinie arată că majoritatea populației se opune reformei și în special majorării vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani.