FOTO Destinație de weekend: Ansamblul Brâncovenesc de la Potlogi, lăsat în paragină un sfert de secol și reabilitat în urmă cu zece ani cu fonduri europene / Palatul se află la doar 50 km de București

În anul 1698, Constantin Brâncoveanu, domnul Țării Românești, a ridicat din temelii o curte domnească la Potlogi, în centrul căreia se afla palatul. Curtea de la Potlogi a fost zidită pentru Constantin, fiul cel mare și prezumtivul moștenitor al tronului țării.

După uciderea lui Constantin Brâncoveanu și a fiilor săi la Istanbul, în 1714, turcii au devastat palatul, în căutarea comorilor lui Altân bey – prințul aurului. Palatul a fost incendiat atunci și a rămas în paragină peste jumătate de secol.

Complexul a fost restaurat abia în anii 2011 – 2015 cu fonduri europene, iar acum poate fi vizitat.

Din București, se ajunge cu mașina în circa o oră, pe autostrada București-Pitești până la kilometrul 37 și apoi 7 km pe DJ 711A. În fața complexului sunt amenajate locuri de parcare.

Pentru vizitare, trebuie să plătiți un bilet de 20 lei, redus la 10 lei pentru copii și pensionari. Programul de vizitare este de marți până duminică, între orele 9.00 – 18.30 în perioada 1 aprilie – 30 noiembrie și 9.00 – 17.00 în 1 noiembrie – 31 martie.

Un ghid vă va însoți în cursul vizitării ansamblului și vă va povesti istoria palatului, inclusiv de ce a stopat Elena Ceaușescu, soția dictatorului Nicolae Ceaușescu, lucrările de restaurare începute în anii 1970.

În curte și grădini puteți să poposiți cât doriți și chiar puteți să încropiți un mic picnic într-unul dintre cele două foișoare, iar copiii se pot distra prin grădina labirint.

Complexul monumental de la Potlogi (Dâmbovița), care se întinde și acum pe o suprafață de 29.000 de metri pătrați, era alcătuit din mai multe elemente: poarta de intrare monumentală, încăperile corpului de gardă, locuinţele slujitorilor curţii, cuhnia, droşcăria (atelierul pentru repararea trăsurilor), vechea casă boierească și, evident, cel mai important, palatul. Alături se află biserica, înălțată tot de voievod, în 1683, pe când era mare spătar în sfatul domnesc, potrivit site-ului Complexului național muzeul Curtea Domnească.

Ansamblul este format dintr-o incintă dreptunghiulară, compartimentată în trei curți, separate prin șiruri de clădiri cu portice și ziduri: curtea de primire, curtea slujitorilor şi grădinile. Cea mai întinsă dintre curţi este curtea de primire, de formă aproape pătrată, ce se întinde de la intrare până la faţada de sud a palatului. Palatul domnesc, unul dintre cele mai prețioase monumente de arhitectură civilă românească medievală, are în componența sa pivniță, parter și etaj. Pe cele patru laturi existau patru scări, dintre care astăzi se păstrează numai două, ce facilitau accesul dinspre palat spre curte și grădini. La nivelul parterului, pe jumătate îngropată, se află pivnița.