Facelift la Piața Revoluției transformată în prima piață pietonală din București. Unde ar fi închisă Calea Victoriei și cum s-ar reconfigura zona care cuprinde Ateneul, fostul Palat Regal și simbolurile Revoluției

Bucureștenii au pe masă prima schiță de proiect de a transforma o mare piață a Bucureștiului în zonă pietonală. Cum ar putea arăta locul din inima Capitalei, de unde a pornit Revoluția din 1989?

Viceprimarul Stelian Bujduveanu a anunțat că proiectul va fi pus în curând în dezbatere publică, iar după votul din Consiliul General va fi lansat un concurs de soluții pentru ca arhitecții să propună cea mai potrivită amenajare a Pieței Revoluției. ”O decizie finală asupra declarării Pieței Revoluției din București, ca zonă exclusiv pietonală, va fi luată în octombrie 2023, după încheierea programului ”Străzi deschise” pe Calea Victoriei. Piața va fi pietonală experimental, pe timpul verii, în cursul săptămânii, când valorile de trafic sunt mai mici, iar bucureștenii sunt plecați în vacanță”, a declarat pentru G4media.ro viceprimarul Capitalei. Potrivit acestuia, în paralel cu lansarea concursului de soluții se vor face demersuri pentru realizarea unei parcării subterane în locul celei supraterane de la Ateneu.

Dar se pretează ca Piața Revoluției să devină prima piațetă pietonală a Bucureștiului? Dispar cele două parcări inestetice care domină piața, cea din fața Ateneului Român și cea de la Ministerul de Interne, care mânâncă mult din trotuare? Cum ar trebui să fie reconfigurat traficul rutier și cum s-ar reface întreaga piață, străbătută acum de Calea Victoriei, o arteră aglomerată a Bucureștiului? Cum arată schița de plan a viceprimarului, dar și ce spune profesorul Gruia Bădescu, cercetător în dezvoltare urbană, cu doctorat la Cambridge, despre alegerea Pieței Revoluției ca zonă permanent pietonală și ce propune el pentru a fi amenajată această zonă complexă, puteți citi mai jos în informațiile obținute de G4media.ro.

1. Cum va fi deviată circulația? Prima preocupare a fost dacă traficul de pe Calea Victoriei, pe bucata din Piața Revoluției, poate fi închis, iar rezultatul a fost că prin crearea unui sens unic pe Ion Câmpineanu se va duce chiar la o fluidizare a circulației. ”Având în vedere că soluțiile de deviere a traficului există, după ce se închide Calea Victoriei, circulația va fi deviată pe strada Stirbei Vodă, apoi pe Ion Câmpineanu, unde va fi creat un sens unic până în Bulevardul Magheru, iar cei care făceau pe strada Demetru I. Dobrescu, se face un mic ocol pe la Sala Palatului și se vor întoarce prin fața Ministrului de Interne. Se închid cele două străzi între Ateneu și statuia ecvestră a lui Carol I”, a menționat Bujduveanu.

2. De ce Piața Revoluției? Zona este un reper pentru București datorită clădirilor monument și se află pe Calea Victoriei, pe care bucureștenii o identifică deja cu promenada de weekend. Piața Revoluției este considerată un simbol al democrației, de la Revoluția din 89, este un reper cultural datorită clădirii Ateneului, și poartă un simbol al regalității, al monarhiei, prin clădirea fostului Palat Regal, a spus viceprimarul.

”Locația se pretează pentru a fi amenajată pietonal. Orașul are nevoie cât de poate de reală de o zonă pietonală, dorința a rezultat din apetitului bucureștenilor pentru promenada de pe Calea Victoriei. Rezultatele ecomonice sunt notabile aici, a crescut calitatea serviciilor HORECA, a început să crească și estetica urbană, cei care și-au deschis afaceri au renovat fațadele”, a mai spus el.

Gruia Bădescu, profesor și cercetător în dezvoltare urbană, spune că ”Piața Revoluției are de multă vreme nevoie de o transformare. Este un spațiu reprezentativ pentru București care acum este secționat în tot felul de spații separate și dominat de o parcare, iar acest lucru este inadmisibil pentru o capitală europeană. Orice plan este binevenit, însă din istoricul recent al proiectului, urmare a realinierii traficului pe Calea Buzești-Berzei, așa cum a promis primarul de atunci, Sorin Oprescu, Calea Victoriei trebuie să devină pietonală în întregime, ceea ce nu s-a întâmplat, astfel s-a ajuns să fie aceste weekenduri care mai mult sunt evenimente decât un spațiu public pietonal, real și permanent.

Pe de altă parte, prin Planul integral de dezvoltare urbană pentru centrul Bucureștiului (PIDU), realizat acum peste 10 ani, se prevedea că pentru piețele importante și complicate cum ar fi piețele Unirii, Victoriei, Universității și Revoluției trebuie făcut un concurs internațional de soluții, cum de exemplu se fac la Timișoara, pentru Piața Victoriei. Consider că este foarte important ca să se facă un concurs pentru acel loc, dar pentru că este atât de complexă zona să fie un concurs internațional de soluții. Piața Revoluției este un rezultat al intervenției în anii 1930, când s-a construit noul Palat Regal, s-au demolat mai multe clădiri și s-a creat această piață cu o structură destul de complicată: Piața Ateneului și Piața Senatului (actual Ministrul Afacerilor Interne), este un alt motiv pentru care poți să gândești funcțiuni și activități diferite pentru părți distincte ale pieței.

3. Ce se va întâmpla cu parcarea de la Ateneu? Potrivit lui Stelian Bujduveanu, parcarea de la Ateneu va fi mai mare, dar va fi amenajată în subteran. ”Între timp parcările de la suprafață vor fi eliminate prin această decizie. În plus se integrează modelului de trafic pe care vrem să-l urmăm: vrem un model de trafic bazat pe utilizarea mașinii personale sau unul bazat pe utilizarea mijloacelor de transport în comun, cu zone pietonale, unde calitatea vieții crește sau vrem în continuare trafic, poluare, o degradare a patrimoniului și esteticii urbane. O piațetă pietonală reper pentru bucurești înseamnă o zonă reprezentativă, turistică, unde calitatea vieții va crește”, mai spune acesta.

Stelian Bujduveanu: ”Funcțiuni comerciale care să fie afectate nu există, singurii dezavantajați, cu ghilimele de rigoare, sunt angajații unor structuri ale statului, care nu-și mai mențin privilegiile pentru locurile de parcare. Acesta este singurul impact negativ. Își vor pierde locurile de parcare angajații de la Biblioteca Centrală Universitară, Ministerul Interne, Muncii, Sănătății.

Gruia Bădescu, profesor și cercetător în dezvoltare urbană: ”În Planul integral de dezvoltare urbană pentru centrul Bucureștiului (PIDU) este prevăzut să avem parcări subterane, dar să nu fie foarte multe, pentru a nu crea stimulent de a veni cu mașina. Trebuie făcut un studiu de proximitate care va arăta că ai o parcare la Universității, la Intercontinental. Piața Revoluției nu este foarte departe, nu trebuie să fie o mega parcare, o parcare medie. În ultimele 5 decenii în orașele europene, parcările s-au mutat în subteran, iar piețele au devenit publice. Nu am inventat noi roata, dar se aștepta să vină și la noi această practică.”

4. Alte piețe centrale ale Bucureștiului: Piața Unirii, Piața Victoriei, Piața Universității. „Ar fi un program foarte bun pentru București, ca toate aceste piețe să aibă câte un concurs. Ordinul arhitecțior din România este foarte doritor de concursuri și există dorință, suport, resurse umane pentru a se realiza concursuri și pentru calitatea spațiilor publice ca să existe concursuri. Cele 4 piețe au nevoie de concurs. ”, a propus cercetătorul în devoltare urbană Gruia Bădescu.

Câteva date istorice despre Piața Revoluției

Piata Revoluției este legată de un eveniment marcant din istoria națională (ultimul discurs al lui Nicolae Ceausescu) și este înconjurată de clădiri cu valoare istorică din diferite epoci ale Bucureștiului:

– Biserica Kretzulescu care datează din 1722 si este ridicată în stilul specific Tării Romanești de la vremea respectiva: stilul brancovenesc.
– Palatul Regal construit în stil neoclasic între 1815-1820, în prezent Muzeul National de Artă.
– clădirea Bibliotecii Centrale Universitare Bucuresti construită între 1891 și 1914, cunoscuta într-o vreme sub numele de Biblioteca Fundatiei Carol I.
– Ateneul Român este un edificiu în stil eclectic construit în 1888 profund legat de pulsul cultural al Bucureștiului.
– în opozitie cu aceste clădiri, după anul 1947 – an al instaurarii regimului comunist, au aparut câteva clădiri noi in Piata Revoluției, ca reactie la arhitectura veche a Bucureștiului. Sala Palatului a fost ridicată în anul 1950 cu scopul de a gazdui concerte si conferinte, poate fi considerat, mai mult ca sigur, o replica la Ateneul Român.
– actualul Minister al Afacerilor Interne, fostul Palat al Senatului, fost sediu al Comitetului Central al PCR-ului a fost terminat în anul 1950. Edificiul a fost ocupat de comuniști datorita pozitiei centrale a acestuia.