FOTO Pe zidurile Universității din București se află sub straturile noi de vopsea peste 50 de mărturii scrise sub tirul gloanțelor de la Revoluția din 89 / Societatea civilă și OAR cer rectorului Marian Preda acces la planurile de conservare a clădirii

Clădirea Universității din București, simbol al primelor zile de luptă pentru libertate din 1989 din perioada baricadelor, poartă în zidurile sale urme ale Revoluției. Pe fațadele universității, sub straturile de vopsea aplicate ulterior, se află peste 50 de înscrisuri realizate de revoluționari, slogane anti-comuniste și pro-democrație, mărturii fizice pentru pierderea de vieți omenești din tipul înlăturării regimului dictatorial.

Înscrisurile de la revoluția din 89 de pe zidurile clădirii Universității sunt cunoscute din documente. Ele au fost fotografiate de cercetători și procurori, imediat după anii 90. Pentru că, în prezent, clădirea se află în plin proces de consolidare și restaurare, iar planurile de conservare nu sunt cunoscute public, există riscul de a pierde aceste mărturii ale revoluției, atât mesajele cât și urmele de gloanțe din ziduri.

Într-o întâlnire organizată pe 9 ianuarie 2025 cu societatea civilă și președintele Ordinului Arhitecților din România (OAR), rectorul Universității București, Marian Preda, a transmis că intențiile de restaurare a Palatului Universității privesc păstrarea istoriei revoluției. Cu toate acestea, în timpul discuțiilor, la care G4Media a luat parte, au apărut multe informații neclare privind protejarea acestor mesaje. Deși rectorul a promis că societatea civilă va avea acces la studiile și documentele necesare, în realitate, mulți dintre cei implicați în campania Salvați Memoria Revoluției nu au primit încă informațiile complete, iar termenul legal pentru oferirea acestora a fost deja depășit de luni bune.

De ce este atât de importantă conservarea acestor mesaje? Fiecare dintre ele este un fragment de memorie colectivă, spune societatea civilă. „Studenți de la Filologie, aici s-a ucis. Călcați cu respect. Aici e sînge” este doar unul dintre mesajele care reflectă realitatea brutală a zilelor Revoluției, mesaj care se mai poate distinge parțial la intrarea de la Facultatea de Litere. Mesajul acesta este datat de cercetătoarea Irina Nicolau, în primele zile din ianuarie 1990, într-una dintre cărțile sale. „Ea documentează mesajele scrise în zona Pieței Universității, și, tot de la ea, știm că pe Universitate erau 60 de mesaje și, dacă acesta mai este, atunci și celelalte sunt sub straturile mai noi de vopsea.”, a menționat pentru G4Media Alexandru Binescu, coordonatorul campaniei „Salvați Memoria Revoluției”, demers căruia s-au alăturat 1.600 de persoane și 30 de organizații.

FOTO DOCUMENT: Înscrisurile ce apar în cartea Irinei Nicolau din 1990 „Vom muri și vom fi liberi”

O serie de întrebări au fost ridicate la întâlnirea de la începutul lunii ianuarie, la care au stat față în față cu rectorul Universității atât inițiatorii demersului de conservare, cât și președintele Ordinului Arhitecților din România, Ștefan Bâlici și Iulian Canov, specialist în urbanism. Una dintre întrebări a fost cum vor fi tratate mesajele și urmele de gloanțe de pe fațadă, care sunt considerate martori fizici ai Revoluției?

Chestionat pe acest subiect, moment în care s-a creat o tensiune între participanți, arhitectul Mircea Căpățână a vorbit despre dificultatea restaurării acestor mesaje, din cauza modului în care au fost scrise, utilizând vopsea ce nu s-a lipit corect de suprafață. Potrivit lui, acest lucru înseamnă că în momentul curățării fațadei, nu doar grafitti-ul actual riscă să fie îndepărtat, dar și mesajele originare de pe pereți pot dispărea complet. „S-a încercat să se elimine graffiti, pentru că riști să distrugi tot. Din păcate inscriptiile au fost făcute cu vopseaua, ea nu a aderat la suprafață, nu a intrat în suprafată, iar când a fost acoperită cu graffiti, înlăturând acel graffiti riști să înlături si inscriptia din spate”, a spus el.

Reacția imediată a președintelui Ordinului Arhitecților Ștefan Bâlici a fost de a propune să fie implicați, în procesul de recuperare a martorilor fizici ai Revoluției, studenții de la Universității de Arte, dar și de la Arhitectură, „de vizavi”.  „Am o propunere concretă”, a spus el, „Universitatea de Arte are un departament extraordinar de conservare a operelor de artă, cred că merită o discuție cu domnul profesor, pentru că ar fi interesați de un exercitiu, să facă teste de înlăturare selectivă care se văd cu ochiul liber, acoperite, nu știu dacă ați făcute teste de înlăturare selectică, dacă nu, este o ocazie excelentă să facem o discuție și să invităm studenți de la arhitectură de vizavi, practic un exercițiu care este și academic și civic și angajează comunitatea, ar fi simplu de făcut pentru că universitățile pot colabora”, a afirmat Bâlici.

Insistența societății civile și a președintelui AOR adresată rectorului Universității București a fost de a transmite studiul de pavament care se face obligatoriu la orice clădire monument istoric și este o practică curentă pentru restaurarea bisericilor, pentru a fi descoperite opere de artă. „Cred că este important să stabilim, să stabiliți ce anume se mai păstrează pe baza unui studiu, să dovedească că ceva există și ce anume se păstrează sub graffiti-urile recente care practic vandalizează, dar sub ele, trebuie știut ce anume se păstrează din cele documentate de Irina Nicolau și publicate.

Dacă se ajunge în faza de execuție, la lucrări la fațade, și doar atunci seva pune problema `dacă mai este ceva sau nu`, riscul este ca, din grabă și în ritmul lucrărilor să se piardă (mesajele mărturie de la Revoluție – n.red). Ori, acum este un moment extrem de bun că există această preocupare în spațiul public pentru subiect și, în consecință, poate fi studiat fără presiune, pe îndelete, și găsite soluții”, a afirmat președintele Ordinului Arhitecților.

Preocuparea socității civile este, în principal, ca orice eroare în gestionarea acestui proces ar putea duce la pierderea ireversibilă a unor mărturii valoroase, care ar putea să nu mai poată fi recuperate niciodată.

În urma întâlnirii, rectorul Marian Preda, inițiatorul campaniei Salvați Memoria Revoluției, Alexandru Binescu, și susținătorii din societatea civilă au convenit să constituie un grup de lucru care va fi dedicat conservării și punerii în valoare a martorilor fizici din timpul Revoluției (înscrisuri și urme de gloanțe), încă existenți pe fațadele Palatului Universității, astfel încât mesajele să rămână pe clădire, după renovare. “Considerăm că întâlnirea din 9 ianuarie este un prim pas în direcția bună, dacă se și confirmă promisiunea domnului Rector că societatea civilă va primi până săptămâna viitoare toate studiile și documentațiile solicitate (încă din septembrie 2024), conform Legii 544 privind liberul acces la informații“, a concluzionat Alexandru Binescu, inițiatorul „Salvați Memoria Revoluției”.

Demersul societății civile este susținut și de Teodor Mărieș, președintele Asociației 21 Decembrie 1989.

Scurt istoric

Clădirea Universității din Bucureștiului a intrat în lucrări de consolidare, restaurare a învelitorii și a șarpantei, a fațadelor (inclusiv a tâmplăriei exterioare) după semnarea contractului de proiectare și execuție din 10 martie 2022. Lucrările sunt prevăzute să dureze 66 de luni.

În prezent, Palatul Universității domină arhitectural centrul Bucureștiului, fiind cea mai importantă clădire situată la Kilometrul 0. Clădirea găzduieşte mai multe dintre facultăţile Universităţii din Bucureşti: Geografie, Geologie și Geofizică, Matematică și Informatică, Litere, Limbi și Literaturi Străine, Chimie, Administrație și Afaceri, Istorie, precum şi laboratoarele specifice facultăţilor și bibliotecile acestora.

Lucrările de construcție a clădirii au început pe 10 octombrie 1857 și a fost finalizată și inaugurată oficial la 14 decembrie 1869. Corpurile laterale ale palatului au fost ridicate mai târziu, între anii 1912 şi 1926, după planurile arhitectului Nicolae Ghica – Budeşti. Astfel, a fost realizată funcţionarea autonomă a facultăţilor prin două intrări principale şi altele la colţuri, marcate prin cupole.

„Cu o suprafață de peste 45.000 de metri pătrați, Palatul Universității din București este nu doar cea mai mare clădire de educație din România, ci și cel mai important bastion al apărării valorilor libertății și democrației. Așa cum putem remarca și astăzi, așa cum am remarcat și la Revoluția din decembrie 1989 sau la mineriadele și protestele profesorilor și studenților din primăvara anului 1990, este important să ne apărăm permanent valorile democratice.  (…) Acest spațiu a fost centrul cultural al poporului român și Kilometrul 0 al apărării democrației și libertății românilor. Astfel, renovând Palatul Universității din București omagiem și valorizăm toată această istorie de prea multe ori neglijată a luptei societății românești pentru valorile societății deschise”, declara la semnarea contractului Marian Preda, rectorul Universității din București.