G4Media.ro

☰

FOTO Procurorii DIICOT susțin că l-au prins pe cel mai bun falsificator…

FOTO Procurorii DIICOT susțin că l-au prins pe cel mai bun falsificator de bancnote de plastic: un bucureștean care ar fi falsificat 17.065 de bancnote de 100 de lei

Anchete • 24 Iunie 2020 • • 30 comentarii

DIICOT l-a prins azi pe Radu Theodor Croitoriu, un bucureșten considerat liderul unei grupări care ”a reușit să producă cele mai bune falsuri din istoria României și să devină cel mai mare falsificator de bancnote din plastic din lume”, potrivit unui comunicat DIICOT.

Potivit unor surse oficiale, DIICOT își bazează afirmația privind recordul mondial pe valoarea prejudiciului: 1.706.500 de lei, adică peste 350.000 de euro. La percheziții au participat și ofițerii Europol, care ar fi fost uimiți de suma mare falsificată și calitatea falsurilor.

Falsurile ar fi aproape imposibil de detectat, ”fiind realizate pe suport de polimer și având imitate toate elementele de siguranță destinate publicului (inclusiv microperforațiile, banda iridescentă, imagine latentă, fereastră transparentă, cerneala care își schimbă culoarea, imprimare vizibilă în lumină ultravioletă)”, potrivit DIICOT.

Bucureșteanul s-ar fi apucat de afacerea cu falsuri în 2014 și de atunci ar fi pus în circulație 17.065 de bancnote de 100 de lei. Folosea bani falși doar pentru el și avea o metodă simplă: mergea la magazin, cumpăra o apă de 3 lei cu bancnota falsă de 100 de lei și primea restul în bani reali, au explicat pentru G4Media.ro surse judiciare.

România nu este singura țară din lume care are bancnote de plastic. Țări precum Australia, Noua Zeelandă, Brunei, Vietnam, Irlanda de nord și chiar Marea Britanie au bancnote din polimeri.

Vezi mai jos comunicatul integral al DIICOT:

”La data de 24.06.2020, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală împreună cu Oficiul Național Central pentru Combaterea Falsului de Monedă din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate au efectuat un număr de 5 percheziții domiciliare, pe raza municipiului București și a orașului Bușteni, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracțional organizat specializat în săvârșirea infracțiunilor de falsificare de monedă, complicitate la falsificare de monedă, punerea în circulație de valori falsificate, complicitate la punerea în circulație de valori falsificate, deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori, complicitate la deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori, înșelăciune și complicitate la înșelăciune.

În cauză există suspiciunea rezonabilă că, în primăvara anului 2014, trei persoane au constituit un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunilor de falsificare de monedă, punerea în circulație de valori falsificate, deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori și înșelăciune, grup ce își desfășoară activitatea și în prezent și față de care a fost documentată activitatea de falsificare a unui număr de 17.065 bancnote din cupiura de 100 lei, prejudiciul în cauză ridicându-se la aproximativ 1.706.500 lei.

Liderul grupului infracțional avea rolul de a îi coordona pe ceilalți membri, fiind implicat în procurarea/deținerea de materiale și instrumente necesare falsificării, în falsificarea de monede și punerea acestora în circulație, inducând astfel în eroare mai multe persoane.

În urma cercetărilor, s-a constatat faptul că, într-un interval relativ scurt de timp, liderul grupului a reușit să producă cele mai bune falsuri din istoria României și să devină cel mai mare falsificator de bancnote din plastic din lume.
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul Oficiului Național Central pentru Combaterea Falsului de Monedă au desfășurat activități de monitorizare a fenomenului de plasare a acestui tip de contrafacere, iar ca urmare a calității superioare a reproducerii, fiind realizate pe suport de polimer și având imitate toate elementele de siguranță destinate publicului (inclusiv microperforațiile, banda iridescentă, imagine latentă, fereastră transparentă, cerneala care își schimbă culoarea, imprimare vizibilă în lumină ultravioletă), fals aproape imposibil de identificat de către persoanele care intră în posesia acestora, din acest motiv a fost denumit generic ”SUPER LEU”.

Evoluția acestui tip de fals la nivelul anului 2014 a fost una spectaculoasă fiind pentru prima dată în istoria falsului de monedă din România când aceasta era identificată în circuitul financiar cu precădere în centrele de procesare de numerar, ceea ce îndepărta practic momentul punerii în circulație de momentul identificării bancnotei. În toate situațiile în care erau identificați martori (casieri ai unităților comerciale sau alte altor instituții financiare – bănci comerciale) nici unul nu a putut oferi suport informațional întrucât nu și-a dat seama la momentul încasării că bancnota este un fals.

La sediul DIICOT – Structura Centrală vor fi conduse, în vederea audierii, un număr de 3 persoane.

Acțiunea a beneficiat de sprijinul ofițerilor de poliție judiciară din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, al ofițerilor Europol, al ofițerilor din cadrul Institutului Național de Criminalistică, al specialiștilor din cadrul Băncii Naționale a României și al jandarmilor din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.

Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcția Operațiuni Speciale.

Foto: Mașina de tipărit bancnote false / DIICOT – Poliția Română

Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Disclaimer:
- G4Media nu a cerut și nu a primit niciodată fonduri guvernamentale direct sau sub forma unor campanii de informare. Acesta este un ajutor de stat mascat care distorsionează piața de media și este inacceptabil. De asemenea, G4Media nu acceptă bani de la partidele politice în afara campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare este normală în perioada alegerilor.

- G4Media nu a primit și nu acceptă reclame de la industrii precum jocuri de noroc, pariuri, alcool și tutun. Este strict opțiunea G4Media. Nu promovăm vicii care pot distruge sănătatea, viața sau cariera unor oameni.

Tags: , , , , ,
Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

UPDATE Radu Mazăre, la intrarea în DIICOT, martor în dosarul sportivelor care ar fi fost traficate: ”Nu erau genul meu, aveau un picior gros cât trunchiul meu și știți cu ce fete mă întâlneam” / Antrenor al lotului național de bob și sanie, acuzat că a recrutat trei sportive pentru practicarea prostituției

Anchete • 9 Octombrie 2024 • •
2 comentarii

Un bărbat cu probleme psihice ar fi fost ţinut sclav timp de 13 ani la o fermă din Bihor / Proprietarii au fost reţinuţi de procurorii DIICOT

Anchete • 7 Iunie 2024 • •
1 comentariu

SURSE Un fals polițist care ar fi pretins că are influență asupra unui procuror DIICOT, prins în flagrant de DNA cu 23.000 de euro / Denunțătorul este inculpat pentru trafic de persoane și proxenetism

Anchete • 18 Aprilie 2024 • •
0 comentarii

30 comentarii

  1. Dar cand BNR printeaza „cash” e bine? Aia nu sunt tot falsi? Eu din cate stiu banii reali sunt monedele din aur si argint.

    • Inseamna ca esti mort de vreo 200 de ani

    • Nu, nu sunt. Banii sunt un instrument de schimb abstract, a cărui valoare depinde de încrederea în capacitatea instituției emitente de a lua decizii responsabile în privința numărului de unități din piață și de a evita apariția unui număr necontrolat de unități prin falsificare. Moneda de aur sau argint are valoare intrinsecă în timp ce banii au valoare doar prin prisma încrederii pe care oamenii o investesc în acest instrument abstract. Moneda din metal prețios are un mecanism suplimentar de protecție valorică, în sensul că emitentul oficial al banilor nu poate devaloriza moneda sub valoarea intrinsecă a materialului din care este făcută, pentru că atunci deținătorii pot vinde banii devalorizați la gram (deci vând materialul concret din care sunt făcuți pe o sumă mai mare de instrument abstract din aceeași denominare sau pe valută). Cu toate astea, valoarea metalului prețios fluctuează și ea după cerere și ofertă, nu e stabilită în vreun text sacru. Deci vorbim despre un instrument rudimentar de protecție a valorii pe are economiile moderne l-au abandonat, socotindu-l nenecesar.

      Problema e că întrebări ca cea pusă de @libertarian sunt de multe ori voit tendențioase și nu expresia unei naivități reale. Ele au ca scop reducerea încrederii în bani ca instrument de schimb gestionat de Banca Națională a fiecărui stat și de politica ei monerară. Astea sunt idei extrem de periculoase pentru că, deși mecanismele monetare moderne prezintă niște probleme de etică, ele ne păzesc totuși de șpcuri grave produse de schimbări neașteptate în mecanismul cererii și ofertei, schimbări care de multe ori nu pot fi prevăzute și nu țin de vrednicia sau nevrednicia celor afectați. De exmplu, intervențiile necesare pentru reducerea impactului actualei pandemii ar fi fost aproape imposibile fără mecanisme monetare moderne și fără bănci centrale. Capacitatea de intervenție ar fi fost limitată la disponibilul de valoare concretă în metale prețioase și bunuri deținute de autoritățile centrale, fără nici o pârghie pentru a angrena întreaga societate în efortul de sprijin financiar. Ca să nu mai vorbim de valorile imense imobilizate atunci când oamenii trebuie să-și gestioneze rezerve de lichiditate la nivel individual.

      De altfel, dacă ești cu adevărat libertarian nu te împiedică nimeni să operezi cu instrumente de valoare care nu aparțin statului, și să-ți asumi direct costurile necesare transportului, utilizării și autentificării lor. Dacă e greu să cumperi ceva pe piață folosind direct aur, asta e doar pentru că majoritatea oamenilor nu mai vor să se încarce cu costurile verificării și manipulării lui, nu pentru că e statul rău și nu te lasă. Doar că majoritatea dintre noi nu vrem să plătim prețul și complicațiile necesare pentru a lucra cu cei ca tine.

    • @Tudor: acum explica necesitatea si indreptatirea morala a monopolului statului asupra emiterii de moneda + paternalismul si atitudinea condescendenta pe care o ai fata de concetatenii tai, pe care vrei sa-i feresti de idei care le-ar putea zdruncina increderea.

      Increderea in felul in care gestioneaza statul banii este un sentiment mai degraba decat ceva cu caracter obligatoriu pentru cetateni, inscris in vreun text sacru. Fiecare cetatean cu drept de vot este destul de responsabil cat sa se ghideze dupa argumente, nu dupa sentimente. Deci n-are de ce sa fie periculoase ideile respective iar cetatenii, incapabili de rationare, sa fie feriti de ele. Ori sau nu?

      Sa iti bazezi securitatea pe sentimente este, daca nu periculos, cel putin iresponsabil.

    • @Sanitarul: E foarte simplu. Am spus deja că există niște probleme etice în sistemul monetar modern. Una dintre ele este exact monopolul asupra emiterii de monedă. Subiectul e extrem de complex. Ținând seama de ce poate încape aici în secțiunea de comments, o variantă scurtă ar fi așa: Reglementarea emiterii de monedă este necesară prin natura conceptului abstract din spatele acestui instrument de schimb. Banul nu a avut niciodată valoare intrinsecă. Faptul că cineva folosea bucata aia rotundă de metal ștanțată cu capul unui rege sau împărat, însemna din start că respectivul folosea pentru schimb încrederea investită în simbolistica de pe monedă și sistemul din spatele ei. Altfel ar fi umblat cu zale de aur la purtător sau ar fi tranzacționat în grame. De fapt până în evul mediu târziu unii au preferat să facă asta. Deci dacă tranzacționezi orice formă de bani, deja tranzacționezi fiducia (încredere în latină). Dacă vrei ca fiducia să aibă acoperire în aur, pentru siguranță, asta e opțiunea ta și a societății din care faci parte. Evident că acolo unde încrederea e slabă, aurul ajută.

      Mai departe, ca să poți produce și autentifica simbolurile care înmagazinează această încredere, cineva a trebuit să gestioneze emiterea banilor în formă fizică și ulterior virtuală. Inițial a fost omul forte al locului (rege, tiran, împărat, ce o fi fost el). Ulterior autoritatea s-a mutat la statul modern, în ideea că măcar populația e reprezentată în funcționarea statului și interesele ei mai protejate decât dacă banii ar fi emiși de un particular oarecare. Cum și sistemul ăsta are bube, au fost inventate băncile naționale, care sunt parțial autonome. Deci s-a profesionalizat activitatea și stakeholderii care supravegheză sistemul au fost diversificați și rupți de puterea executivă, ceea ce e un lucru bun, deși nu poate fi o soluție perfectă. Mai mult, emisia de bani nu e monopolizată de Banca Națională pentru că orice instrument de valoare emis de o instituție financiară însemnă tot bani. Deci băncile comerciale și trezoreriile emit și ele bani prin creditare și diverse titluri de valoare. În felul ăsta lanțul trofic se diversifică și devine mai stabil. Dar totul rămâne fiducia. La nivel fundamental, și criptomonedele sunt tot fiducia pentru că depind de încrederea utilizatorilor în tehonologie și libertatea și neturalitatea mediului online care autentifică tranzacțiile și întrețin ledgerul. Nu există bani fără încredere pentru că banul nu e ceva concret. Fiind abstract, cineva trebuie să creadă în el. E un concept scornit de mintea omului, deci e în mod intrinsec artificiu.

      Putem discuta dacă e drept ca băncile centrale și comerciale să fie singurele care pot introduce jetoane în sistem și dacă asta e moral acceptabil. E și aia o discuție lungă. Dar dacă ieșim din sistemul ăsta, ne prăbușim cu toții grav, pentru că de acest sistem depinde capacitatea noastră de a lucra cu rezerve minime sau partajate la nivel de grup / instituție. Fără el, eforturile oamenilor s-ar concentra pe umplerea rezervelor și nu pe urmărirea viitorului. Am fi cu toții mult mai săraci în termeni foarte concreți iar banii de investiții ar sta blocați la saltea.

      Atitudinea „paternalistă” vine dintr-o lungă experiență cu oameni care folosesc bani fără să înțelegă bani și tehnologie fără să înțeleagă tehnologie. Majoritatea oamenilor le folosesc pe amândouă fără să le înțeleagă și expunându-se la riscuri în felul acesta. Pe de altă parte, renunțarea la ele ne-ar sărăci pe toți. Acolo e pericolul. Soluția ar fi educația mai multă, care ar reduce nevoia de paternalism, ca în orice alt domeniu. Dar presupunând că s-ar apuca cineva de asta, ar fi nevoie de 40-50 de ani ca să se sedimenteze ideile în conștiința populației. De altfel nimic nu ilustrează mai bine situația decât faptul că ne-au trebuit vreo 5000 de ani de utilizare a unui instrument abstract genial pentru a înțelege măcar că el e abstract și bazat pe încredere.

    • Pe langa cele precizate mai sus, cu increderea, un alt element care da valoare banilor moderni este faptul ca statul se obliga sa ii accepte la plata taxelor. De aici monopolul.

      Si mai e si partea cu datoria. O mare parte din banii din economie sunt generati de imprumuturi, fie de la banci, fie direct intre persoane. Si pe partea asta statul nu are monopol.

      De exemplu poti imprumuta bani unui prieten, eventual semnati o hartie ca dovada a imprumutului, si gata, si persoanele fizice au generat bani.

      Pentru ca acum ai o hartie care spune ca trebuie sa primesti bani, si banii reali sunt la cel imprumutat. Deci dintr-un anumit punct de vedere s-au dublat banii.

      Pentru ca, cu acea hartie semnata, fara bani normali, poti teoretic sa-ti platesti datoria ta catre un alt prieten, sau sa cumperi ceva de la alt prieten.

      Evident, elementul de baza aici este increderea, ca daca al doilea prieten n-are incredere in hartia aia semnata de primul prieten, ghinion, n-o accepta la plata.

      La fel si la banci, daca bancile nu au incredere ca vei putea plati inapoi imprumutul, nu te vor imprumuta. Deci intr-adevar, increderea este elementul de baza, oricum o iei si o dai.

      Pana si la monedele de aur cu argint, o parte din valoare era data tot de incredere. Ca tinute in sertar ele nu au in principiu nicio valoare, doar ocupa locul. E increderea ca vei putea cumpara ceva cu ele.

      Si monedele din aur si argint au si ele dezavantajele lor. Dar daca se descopera o mina imensa de aur usor de exploatat brusc le poate scadea valoarea la jumatate.

      Sau daca se descopera ca un proces tehnologic nou, de exemplu niste baterii pentru masini electrice, ar avea nevoie de aur pentru productie, brusc se poate dubla valoarea lor. Ceea ce ai zice ca e bine, dar doar daca nu cumva ai datorii la cineva. Pentru brusc ti se va dubla valoarea datoriei.

      Nu mai vorbim ca statul este legat de maini, si nu mai poate ajusta dezechilibre economice prin tiparire de moneda. Daca exista un deficit de incredere, si nu se fac imprumuturi suficiente pentru a tine economia la un nivel de functionare rezonabil, o varianta de a impulsiona economia e sa tiparesti niste bani, pentru a compensa lipsa de bani generati de imprumuturi. Nu vad nicio logica sa ii iei statului acest mecanism util. Vei avea doar recesiuni prelungite inutil.

    • „Gold is money. Everything else is credit” J.P. Morgan

  2. Si totusi de unde a putut sa isi achizitioneze materialele pentru contrafacerea bancnotelor, ca doar nu se pot cumpara de la librarie?
    Cerneluri speciale folosite de banca nationala, polimerii pe care se imprima bancnotele, elementelele de securitate ori sunt insuficiente si implementate in bataie de joc ori individul asta a avut acces la materiale care nu ar trebui sa fie accesibile publicului pentru comercializare.
    Asa ca nu l-as lauda pe individul asta ca nu e noul Picaso care a mazgalit cu mana bancnotele ci e un infractor care a avut acces la materiale si echipamente care ar fi trebuit sa fie controlate strict la comercializare.
    Apropo SRI ce parere are referitoare la acest subiect? Nu e in obiectul lor de activitate probabil, ca ei erau ocupati sa aduca masti din Turcia la suprapret prin interpusi.

    • Iti spun eu, daca imi dai 30% din profit, dar in bani reali, nu dinaia facuti de tine 😉

    • Lucrand pe masinile care detectau falsurile astea, pot sa spun ca dusesera totul la o asa perfectiune incat pe elementele de inspectare vizuala era aproape imposibil sa le detectezi. Doar stiind ca trebuie sa caut o chichitza puteai sa o gasesti. E clar ca a folosit niste tehnici si niste materiale extrem de specializate. Nu cred ca cineva care o ia de la zero, incepand sa experimenteze, ar putea macar sa se apropie de nivelul de calitate oferit.

    • O sa ne explice ceva mai multe, dar desigur, nu tot, la „ROMANII AU TALENT”

  3. O „servita”
    Acum vine adrian vasilescu de la bnr sa ne explice cum sa ne protejam folosind cardurile si platile „cu telefonul”.
    Adevaratii falsificatori nu sunt prezentati niciodata in comunicate de presa

    • Pai nu sunt prezentati in comunicatele de presa, pentru ca ei sunt cei care tin conferintele de presa ale BNR. Doar ca vorbesc despre altceva… :))

  4. Ia uite cum un infractor este ovaționat de organele statului!! Și de presă. La ce să te aștepți de la un popor de hoți…

    • nu il ovationeaza nimeni, il fac public. e cu totul altceva. sau tu preferi sa nu stii? perfect, nu citi stiri. problem solved.

    • n-ai înțeles…
      astfel de comunicate *trebuie* să se axeze pe gravitatea faptelor nu pe talentele infractorilor…

    • Corecta observatia. Cred ca autoritatile i-ar si dedica bancnota de 100 RON, cu chipul infractorului, daca nu, macar sa emita o moneda de editie limitata de 50 bani cu chipul sau.

  5. De ce-i tineti ascunsa culoarea politica, cand toata lumea stie ca hotii, talharii si falsificatorii poarta tricouri rosii cu cate trei trandafiri brodati in dreptul inimii…?

    • Habar nu aveti si va tot bagati in seama facand comentarii neadevarate. Nu are nici o culoare politica, a facut totul singur, singur , singur fara ajutorul nimanui.

  6. Pur pariu că o să facă mai multa pușcărie decat toți băieții deștepți care au dat tunuri de milioane de euro in ultimii 30 ani. La ce putea să facă putea sa fie top 500…. Dar vezi nici să furi puțin nu e bine… Probabil a refuzat pe cine nu trebuie…

    • Individul pare mai degrabă un “infractor” justițiar cu ceva principii care vrea sa facă o declarație referitoare la necesitatea de noi sisteme de echitate socială.
      Dacă si-a asigurat un “venit” de doar 23,000 RON/ luna -3,000 RON reali costuri lunare afacere, cand putea printa nelimitat, este clar ca avea un set de principii.

    • Miss, omu’ pare a fi foarte meticulos si prevazator, asa ca e de presupus ca inca era intr-o faza beta, de tatonare, cu multe masuri de precautie.
      In plus, scalarea „afacerii” nu inseamna doar tiparirea, elementele de siguranta si plasarea banilor nu se „tiparesc” pur si simplu, asa, pe foc automat.
      Asta cu declaratia si echitatea sociala … ori glumesti esti doar naiva rau…:)))

    • @Geo
      Si, la puscarie va lucra la service-ul auto?
      Sau direct la imprimerie ca are calificare.
      @Miss Justice
      Mai degraba si-a stabilit un nivel „de bun simt”. De unul singur nu poate controla distributia unui volum mai mare si, daca se intovaraseste cu altii, afacerea pana la urma pica – ori ca nu-i poti multumi pe toti asociatii, ori ca un volum prea mare de marfa devine rapid vizibil si usor de trasat (ori mai probabil ambele).

  7. Nu am știut că Il Ciapo mexicanu a venit în RO
    Păcat că l-au prins; Așa am fi rezolvat pensiile speciale

  8. Acest falsificator o fi tot cel care falsifica acte in dosarul ce apare forumul de mai jos?:
    https://forum.clubford.ro/viewtopic.php?f=16&t=14916
    Dosarul e din 2008 iar acest Radu era mana in mana cu cei de la inamtriculari Bucuresti. Oare a fost lasat in libertate de la acel moment?

  9. Au scos scandalul asta sa acopere adevaratul scandal …💰

  10. vinzi cu o suta de euro un tricou a carui valoare este de 3 euro, cum este ?

    Aparent, diferenta de 97 de euro are valoare caci cumparatorul este de acord sa transfer o suma din contul meu in contul vanzatorului, iar acesta se recompenseaza, dandu-i acel tricou.

    Problema e ca cumparatorul nu a cumparat mare lucru cu cei 100 de euro, castigul lui este mai mare decat pierderea. La nivel global, acesta s-ar traduce prin dezechilibre majore intre transferurile de capital si transferurile de marfuri, adica banii isi pierd valoarea…

    Da, banii nu au in sine nici o valoare, iar cei care ii tiparesc au castiguri mai mici decat cei care ii produc din nimic…

  11. 500 de fire de canepa, falsificatori de bani.
    gainarii

    10 august ? nix !

    diicot toca 30-40 milioane de euro anual.