FOTO Reportaj transfrontalier Ucraina-Georgia-România-Bulgaria / Efectele distrugerii barajului Kahovka, pe termen mediu și lung, pentru regiunea Mării Negre

Ruperea barajului Kahovka a dus la o inundație masivă, exacerbând criza umanitară într-o regiune deja afectată de războiul actual. Pe măsură ce apele s-au retras, a devenit evident că ruptura a provocat o catastrofă ecologică semnificativă. Poluarea rezultată a avut consecințe de amploare pentru Marea Neagră și regiunile adiacente, incluzând contaminarea apelor uzate, scurgerile agricole și poluanții industriali. Impactul asupra vieții marine, a calității apei și a sănătății umane a devenit un subiect de interes pentru cele 4 țări afectate: Ucraina, Georgia, România și Bulgaria.

Patru publicații media din aceste țări au contribuit la un amplu reportaj transfrontalier și au adus cea mai bună expertiză regională au abordat avalanșa de informații confuze, speculative și false despre consecințele acestei catastrofe.

Jurnaliști din Ucraina (Novyny Donbasu), România (G4Media), Bulgaria (Nauka) și Georgia (Jam News) au lucrat împreună, în parteneriat cu fundația Free Press for Eastern Europe, pentru a investiga impactul distrugerii barajului Kahovka.

Consecințele asupra mediului

Ruperea barajului Kakhovka a dus la inundații care au transportat numeroși poluanți, având un impact semnificativ asupra calității apei, a vieții marine și a sănătății umane. Principala preocupare a fost contaminarea cauzată de apele de viitură. Ministrul ucrainean al sănătății, Viktor Lyashko, a avertizat cu privire la „contaminarea fecală semnificativă”, recomandând să nu se folosească sau să se înoate în corpurile de apă afectate din cauza riscului de boli infecțioase. De asemenea, a avut loc poluare industrială, deoarece mai multe uzine chimice și petrochimice au fost scufundate, eliberând poluanți în apă. Apele poluate s-au scurs în Marea Neagră prin estuarul Niprului, ceea ce a dus la interzicerea înotului și a pescuitului în regiunea Odessa. Testele au relevat prezența a diverși contaminanți, inclusiv salmonella, rotavirusuri, vibrioni de holeră și niveluri excesive de coliformi fecali.

În plus, afluxul masiv de apă dulce a redus salinitatea mării în nordul Mării Negre, având un impact negativ asupra faunei și florei locale. Apa diluată a fost mortală pentru organismele marine, ducând la o mortalitate semnificativă în rândul unor specii precum midiile. Consecințele ecologice pe termen lung ale ruperii barajului rămân o preocupare, deoarece poluarea combinată cu scăderea salinității ar putea perturba echilibrul fragil al ecosistemului Mării Negre și afecta viața marină în anii următori.

Răspunsuri și măsuri de atenuare

Ca răspuns la consecințele de mediu și de conservare ale ruperii barajului Kakhovka, diverse organizații și autorități au luat măsuri rapide pentru a atenua impactul urmărilor și pentru a asigura siguranța populațiilor afectate, a vieții marine și a mediului. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a inițiat livrarea rapidă de provizii medicale pentru a aborda problemele de sănătate care decurg din dezastru și contaminare.

Organizațiile bulgare și românești au monitorizat îndeaproape calitatea apei din Marea Neagră, cu o monitorizare extinsă de-a lungul coastei europene. Rezultatele au indicat niveluri acceptabile de metale grele, hidrocarburi aromatice policiclice și alte elemente stabilite de Uniunea Europeană. Direcția Bazinală a Mării Negre din Varna a efectuat monitorizări regulate, împărtășind rezultatele analizelor pe site-ul său. Deși în unele locuri au fost detectate niveluri mai ridicate de azot și cupru, nivelurile altor elemente și monitorizarea microbiologică au rămas în limitele normelor.

Dincolo de monitorizare, autoritățile au pus în aplicare măsuri de protecție a vieții marine și a mediului. În regiunea Odessa au fost aplicate interdicții de înot și de pescuit pentru a preveni consumul de pește potențial contaminat. De asemenea, s-au depus eforturi pentru a remedia poluarea provocată de inundații și pentru a restabili ecosistemele afectate. Eforturile de colaborare între diverse organizații și autorități, inclusiv grupuri internaționale, au jucat un rol crucial în atenuarea consecințelor inundațiilor și în asigurarea siguranței vieții marine, a sănătății umane și a mediului.

Analize și opinii ale experților

Analiza experților privind consecințele ruperii barajului Kakhovka relevă o serie de perspective. Nikolay Valchev, de la Institutul de Oceanologie al Academiei Bulgare de Științe, evidențiază deplasarea lentă a poluării de-a lungul coastei bulgare din cauza vânturilor puternice, în timp ce Adrian Stănică, de la GeoEcoMar din România, subliniază că cel mai mare impact asupra mediului va fi în apropierea Odessei și a gurii Niprului, scăzând odată cu distanța. Violin Raikov, cercetător la Academia Bulgară de Științe, indică faptul că monitorizarea extinsă de-a lungul coastei Mării Negre arată că măsurătorile de poluanți se încadrează în normele UE, Dunărea acționând ca o barieră naturală împotriva poluării care ajunge în România.

Dimitar Berov, ecologist marin, asigură că panica nu este necesară, deoarece concentrațiile de poluanți scad spre sud, prezentând riscuri minime pentru sănătate. Ministerul georgian al Protecției Mediului afirmă că apele Mării Negre din apropierea coastei lor sunt sigure, pe baza unor studii oficiale. Cu toate acestea, experții notează că impactul apei poluate ar persista în apropierea Odesei și a gurii Niprului, în timp ce efectele mai departe s-ar dilua considerabil. Colaborarea între națiunile de la Marea Neagră este esențială pentru o monitorizare și un răspuns cuprinzător.

Explozie în apropierea unei stațiuni din România

În dimineața zilei de 14 august, o explozie a avut loc în apropierea stațiunii românești Costinești, cauzată de o mină marină. Pericolul reprezentat de minele marine în derivă a crescut după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina. Explozia servește ca o reamintire privind conflictul în curs de desfășurare din Ucraina și consecințele sale potențiale pentru regiunea Mării Negre.