FOTO Cum a ajuns Sighetul lui Elie Wiesel dintr-un orășel evreiesc înfloritor ”Judenrein” – curățat de evrei/O mare sinagogă din estul Europei, construită în orașul în care mai trăiesc câțiva evrei

Comunitatea evreiască din Sighet, nimicită de naziști cu complicitatea autorităților ungare, are rădăcini de peste două secole în acest orășel din Maramureșul de la sud de Tisa.

Aici este documentată o prezență evreiască din secolul al XVIII-lea, formată evrei hasidici, ultra-religioși. Hasidismul (de la Hasidut – religiozitate în ebraică) este o ramură a iudaismului ortodox creată în vestul Ucrainei actuale de Israel ben Eliezer supranumit și Baal Shem Tov sau Besht.

Evrei interbelici în fața sinagogii din Sighet

La Sighet la începutul secolului al XX-lea liderii religioși erau Rabinul Yekuti’el Yehudah Teitelbaum (1912 – 1944) și unchiul său Yoel Teitelbaum (liderul curentului Hasidic Satmar, fondat la Satu Mare în 1905).

Între 1918 – 1940 Sighet a făcut parte din România, iar apoi a fost atribuit Ungariei împreună cu nordul Transilvaniei prin Cel de-al doilea Arbitraj (numit în România Dictat) de la Viena de către Germania Nazistă și Italia Fascistă.

La recensământul din 1941 numărul evreilor din Sighet se ridica la 10.144 sau 39% din populația orașului, cea mai ridicată proporție din istorie. Evreii de aici vorbeau idiș, ungară și ebraică și mulți lucrau în industria lemnului, predominantă în zonă.

Liderii Comunității Evreiești Sighet (circa 1928 – 1930)

Inițial regimul condus de Regentul Miklos Horthy și prim ministrul Miklos Kallay a arestat toți evreii “străini” care nu puteau proba cetățenia maghiară – aproximativ 20.000 în întreaga Ungarie – și i-au predat naziștilor din Einsatz gruppen care i-au ucis în Ucraina transcarpatică. Expulzarea lor este descrisă de un evreu originar din Sighet care pe atunci avea 13 ani, pe nume Elie Wiesel.

„Și atunci, într-o zi, toți evreii străini au fost alungați din Sighet. Și Moshe Șamăsul era străin. Înghesuiți în vagoane de vite de către Poliția Ungară, au plâns în tăcere. Stând pe peronul gării, plângeam și noi. Trenul a dispărut peste orizont; tot ce a mai rămas a fost fum gros, murdar…” scria Wiesel (1928 – 2016), laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1986) și președinte al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România (2003 – 2004).

După august 1941 lucrurile au revenit oarecum la normal și în pofida măsurilor antisemite luate de autorități, inclusiv obligarea bărbaților să presteze muncă forțată, evreii din Sighet se simțeau protejați, dat fiind că Horthy și Kallay au refuzat în repetate rânduri să accepte deportarea evreilor din Ungaria post-Trianon și nordul Transilvaniei în lagărele de exterminare naziste așa cum insista Hitler.

Evrei din Sighet în drum spre deportare la Auschwitz, mai 1944

Această situație a durat până pe 19 martie 1944 când Germania Nazistă, alertată de manevrele lui Horthy de a negocia o pace separată cu Aliații, a ocupat Ungaria și nordul Transilvaniei. Din acel moment evreii de acolo erau condamnați. Sub comanda personală a responsabilului nazist pentru problema evreiască, Adolf Eichmann și cu cooperarea entuziastă a jandarmilor unguri evreii au început să fie băgați în ghetouri în vederea deportării.

La Sighet între 18 și 20 aprilie 1944 au fost înființate două ghetouri: unul mai mare în care au fost înghesuiți toți cei 11.000 de evrei din oraș și din împrejurimi, printre care Elie Wiesel și familia sa, și unul mai mic cu 3.000 de evrei. Evreii erau păziți de polițiști locali și 50 de polițiști aduși special de la Miskolc. Șeful poliției, Colonelul Sarvari, a torturat mai mulți evrei pentru a afla unde țineau lucrurile de valoare.

Deportarea evreilor a avut loc în perioada 17 – 21 mai 1944, una dintre primele ale evreilor din Ungaria și nordul Transilvaniei, destinația fiind lagărul de exterminare de la Auschwitz.

 

Sinagoga Malbish Arimim din Sighet devastată după deportarea evreilor

În mai puțin de două luni, până pe 9 iulie 1944, naziștii și aliații lor unguri au deportat 440.000 de evrei din Ungaria și nordul Transilvaniei, cu excepția Budapestei, marea majoritate fiind nimiciți la sosire în camerele de gazare de la Birkenau, lagărul atașat la Auschwitz.

Horthy a reușit să oprească temporar deportările și pe 15 octombrie 1944 a scos Ungaria din război. Naziștii l-au destituit, l-au pus sub stare de arest și l-au înlocuit cu antisemitul fanatic, liderul Crucilor cu Săgeți, Ferenc Salasi. După război, Horthy nu a fost judecat pentru crime de război și a murit în exil în Portugalia, în timp ce Salasi a fost judecat, condamnat la moarte și executat.

Ghetoul din Sighet e pustiu după deportarea evreilor

Mama și sora mai mare a lui Elie Wiesel au fost ucise în camerele de gazare, două surori ale sale au reușit să supraviețuiască, ca și Wiesel însuși care a fost dus în marș forțat cu tatăl său Shlomo în lagărul de la Buchenwald, unde acesta a murit în ianuarie 1945. Elie Wiesel a fost eliberat pe 11 aprilie 1945 când armata americană a ajuns la Buchenwald.

Din cei 14.000 de evrei deportați din Sighet numai câteva sute au supraviețuit războiului. Orașul a revenit sub administrație românească, iar în 1947 erau la Sighet 2.308 evrei, majoritatea veniți din alte părți. Majoritatea lor au emigrat fie în Israel, fie în alte părți ale lumii și cu asta a luat sfârșit Sighet ca Shtetl – târg evreiesc.

Context

Una dintre cele mai mari sinagogi din estul Europei a fost inaugurată la Sighetu Marmației, vineri. Este cea mai nouă sinagogă de pe continent, iar momentul a fost marcat prin prezența a sute de rabini hasidici care au aterizat pe aeroportul din Satu Mare în urma unei curse aeriene făcută special pentru acest eveniment, pe linie directă de la New York. Grupul de evrei hasidici au călătorit cu un avion Boeing 787 Dreamliner, o premieră pentru aeroportul din Satu Mare.

Evreii au fost însoțiți de rabinul lor, Aaron Teitelbaum, descendent al dinastiei rabinice din Maramureș, la inițiativa căruia a fost construit noul lăcaș de cult.

Mihai Pătrașcu, directorul aeroportului din Satu Mare, a declarat, citat de directmm.ro, că s-au făcut studii de risc pentru ca o aeronavă precum cea cu care a călătorit grupul evreilor din New York să poată ateriza fără probleme: 

• „Am făcut un studiu de risc, am făcut niște eforturi în sensul asta. Ne-am dotat cu încă o mașină de pompieri din partea ISU. Am adus și scară de la Cluj, am fi avut și scările noastre, dar pentru a nu risca, am preferat să aducem o scară mult mai calibrată la o astfel de aeronavă”. 

Primarul din Sighetu Marmației, Vasile Moldovan, a declarat că localitatea va deveni ”loc de pelerinaj” pentru evreii din toată lumea și că evenimentul de vineri nu implică doar construirea unei sinagogi, ci a unui ”complex evreiesc” la amenajarea căruia se lucrează încă din 2017:

• ”Noua sinagogă, practic vorbim de un complex evreiesc a cărui construcție a început în 2017, care cuprinde noua sinagogă, un restaurant, o școală iudaică și un hotel. În viitorul apropiat, Sighetul va deveni un loc de pelerinaj pentru această comunitate”, subliniază Vasile Moldovan, primarul din Sighetu Marmației, citat de Digi24.ro.

Cea mai nouă sinagogă din Europa a fost construită exclusiv din fondurile comunității hasidice din New York. Nu este cunoscută valoarea totală a cheltuielilor pentru amenajarea complexului, dar se cunoaște faptul că Tora, cartea sfântă a evreilor, a costat aproximativ 360.000 de euro

La inaugurarea sinagogii au participat sute de evrei hasidici din întreaga lume.

sursa foto: Muzeul Memorial al Holocaustului al Statelor Unite