FOTO Trei vile din Cotroceniul interbelic, scoase la vânzare cu preţuri de pornire de la 1,3 milioane de euro

Trei proprietăţi din Cotroceniul interbelic, unele în stil neobrâncovenesc cu accente bizantine, altele în stil neoromânesc, au fost scoase la vânzare de Artmark Historical Estate cu preţuri începând de la 1,3 milioane de euro.

Vila neobrâncovenească cu accente bizantine din zona Cotroceni a fost estimată între 2 şi 2,5 milioane de euro, licitaţia pornind de la 1,75 de milioane de euro.

Construită în 1929 şi aflată în imediata apropiere a Arenelor BNR, spectaculoasa locuinţă are toate atributele unei proprietăţi de lux. Suprafeţele generoase, finisajele şi mobilierul alese de proprietar cu ajutorul unei echipe de designeri, sala de fitness, salonul de masaj, sau liftul pentru transportul alimentelor – sunt doar câteva din trăsăturile elitiste din interiorul imobilului.

Vila este înconjurată de platani seculari, declaraţi monumente ale naturii. Terasa este amenajată în concordanţă cu trăsăturile arhitectonice ale clădirii, iar garajul reşedinţei poate adăposti două maşini.

Proprietatea cu 12 camere şi 6 băi se vinde la cheie, mobilată şi cu toate dotările şi decoraţiunile existente, de la televizoare LED şi aparate de fitness, la obiecte decorative şi de artă de secol XIX sau XX. Proprietatea a fost complet renovată în anul 2017.

Vila regentului Gheorghe Buzdugan, aflată pe strada Dr. Koch nr. 3 din Cotroceni şi estimată între 1,8 şi 2 milioane de euro, va fi licitată de la 1,7 milioane de euro.

Reşedinţa beneficiază de un teren de 468 mp şi o suprafaţă utilă de 642 mp, dispusă în S+P+1E+M+Pod. Suprafeţele ample şi dispunerea încăperilor oferă posibilitatea de locuire pentru o familie numeroasă. Imobilul are 12 camere şi 8 băi, dintre care două livinguri de 87 şi 45 mp (unul la parter şi unul la mansardă), sală de sport, sauna şi cramă la demisol, două birouri şi cinci dormitoare.

Vila a fost ridicată în 2006, pe locul casei regentului Gheorghe Buzdugan, şi reproduce integral faţada construcţiei iniţiale. Aceasta nu a putut fi salvată, fiind într-un stadiu avansat de degradare la momentul achiziţionării de către actualii proprietari. Casa originară apare în câteva cadre dintr-un film cu actorul Grigore Vasiliu Birlic, putându-se observa faţada iniţială.

Gheorghe Buzdugan (1867, Focşani-1929, Bucureşti) a fost un politician şi magistrat român, membru de onoare al Academiei Române din 28 mai 1929. A contribuit la perpetuarea instituţiei monarhice a Românei în perioada crizei dinastice, din funcţia de Înalt Regent.

În 1924, a fost ales preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar de la începutul anului 1926 a făcut parte din Regenţa care a preluat prerogativele şefului statului în eventualitatea decesului Majestăţii Sale Ferdinand I, înaintea împlinirii vârstei majoratului de către principele Mihai I, desemnat oficial succesor la Tronul României. Înalţii Regenţi şi-au intrat în atribuţii pe 20 iulie 1927, imediat după decesul Regelui. Gheorghe Buzdugan a încetat din viaţă pe 7 octombrie 1929, la vârsta de 62 de ani, când încă era membru al Regenţei.

Vila generalului dr. Constantin Costea din Cotroceni, construită la 1925, are un preţ de pornire de 1,3 milioane de euro, valoarea ei fiind estimată între 1,5 şi 1,7 milioane de euro. Remarcată drept monument istoric, construcţia evocă istoria Bucureştiului din preajma primei jumătăţi a secolului XX, perioadă în care i se stabileau temeliile într-o zonă binevestită aşa cum era Cotroceniul.

Începând cu anul 1888, Cotroceniul cunoaşte edificarea a unora dintre cele mai importante obiective din zonă, precum Palatul Cotroceni, Academia Militară sau Universitatea de Medicină şi Farmacie – considerată cel mai frumos palat neobaroc din Bucureşti, înfiinţată de doctorul militar Carol Davila. Acesta ajunge pe meleagurile româneşti ca invitat al domnitorului Barbu Ştirbei care va deveni ulterior unul dintre cei mai importanţi deţinători de terenuri din zonă, inclusiv al celui pe care s-a construit vila Generalului Dr. Constantin Costea (n. 15.XI.1877, Brăila), fost medic şef al Corpului Vânătorilor de Munte.

Arhitectura de factură modernistă a edificiilor şi a caselor, proiectate de nume precum Louis Blanc, I. Sillion, Petre Boico, Jean Burcus sau I. Moscovici, a condus la formarea unei zone exclusiviste în cartierul Cotroceni, ce va deveni rezidenţa unora dintre cei mai importanţi oameni de elită culturală şi ştiinţifică, ca de pildă, Ion Barbu, Adrian Maniu, Ion Minulescu, Carol Davila, Eugen Lovinescu, sculptorul Oscar Han, omul de ştiinţă Emil Racoviţă sau compozitorul Vasile Vasilache.

Denominările şi numerotarea arterei au cunoscut mai multe schimbări de-a lungul vremii, actualul bulevard al Eroilor Sanitari purtând în anul 1926 numele de Bulevardul Independenţei şi numărul 39, vreme în care Generalul Dr. Constantin Costea achiziţiona acest imobil. Cu o arhitectură în stil neoromânesc, imobilul îşi remarcă farmecul atât în exterior dar mai ales în interior unde elementele din lemn masiv sculptat reliefează suprafeţele arcadelor, ale uşilor şi ale ferestrelor interioare brâncoveneşti, decorate cu vitralii pictate manual.

Păstrarea arhitecturii din Cotroceni şi protejarea zonei din punct de vedere urbanistic încadrează vila Generalului Dr. Constantin Costea într-un complex arhitectural conservator de istorie şi de trecut. În vecinătatea bulevardului se pot vizita Universitatea de Medicină şi Farmacie- situată vis-à-vis, în faţa căreia se remarcă statuia lui Carol Davila, operă a sculptorului Carol Storck, Parcul Eroilor Sanitari şi monumentul ridicat în cinstea eroilor căzuţi, Muzeul Naţional Cotroceni sau Grădina Botanică.

sursa foto: News.ro