G4Media.ro

FOTO/VIDEO Focuri vii, munți de sare, vulcani noroioși, depozite de chihlimbar, fosile,…

Sursa foto: Asociația „Ținutul Buzăului”

FOTO/VIDEO Focuri vii, munți de sare, vulcani noroioși, depozite de chihlimbar, fosile, așezări rupestre, trovanți și peisaje de poveste în Ținutul Buzăului, declarat Geoparc UNESCO / Cum poți vizita zona cu costuri mici și care sunt noile activități pentru tinerii dornici de aventură în natură

În Ținutul Buzăului, declarat recent Geoparc UNESCO, este locul unde poți explora tainele naturii și ale Pământului, misterele istoriei și farmecul culturii locale. Pe o arie de 1.036 de kilometri pătrați, într-o zonă cu peisaje de poveste, se găsesc atracții unice în România, iar unele chiar în toată lumea. Focuri vii, munți de sare, vulcani noroioși, depozite de chihlimbar, fosile, așezări rupestre, trovanți, cenușa vulcanilor preistorici, rămășițele ultimelor ere glaciare, toate se găsesc în Ținutul Buzăului, o zonă ușor accesibilă și care poate fi vizitată cu costuri mici.

G4Media.ro/ENTR a stat de vorbă cu Răzvan-Gabriel Popa de la Asociația „Ținutul Buzăului”, cea care a făcut demersurile care au dus la declararea acestuia drept Geoparc UNESCO. Regiunea este în plină dezvoltare turistică, devenind o destinație de aventură și descoperire, cu experiențe inedite.

Singurul loc unde te întâlnești cu „giuvaiergii de chihlimbar”

„Ca să devină geoparc UNESCO, noi a trebuit să demonstrăm că Ținutul Buzăului are patrimoniu local care este de interes internațional și aici pot să dau și câteva exemple, cel puțin pe partea naturală. Sunt patru situri diferite cu vulcani noroioși, care fiecare arată altfel, sunt munți de sare, canioane de sare, focuri vii – nu doar unul, sunt cel puțin două situri pe care le știm –, sunt tot felul de pietre cu forme ciudate, cum sunt Babele de la Ulmet sau Ciupercile de la Odăile, despre care oamenii nu știu foarte multe încă, depozite de chihlimbar, fosile. Avem văi de exemplu, cel puțin Valea Slănicului, care este unică în lume, pentru că mergând pe ea treci prin zeci de milioane de ani de istorie a Pământului neîntreruptă. Asta o face unică și cu ajutorul interpretării pe care noi o facem poți să vezi cum mediul a evoluat de la mare foarte adâncă, câmpie abisală, până la mediul terestru care este în zilele noastre. Plus tot felul de alte elemente, cum sunt așezările rupestre, făcute de anatolieni în Antichitatea târzie și apoi folosite mai târziu de călugări, alte urme lăsate de exemplu de cavalerii teutoni.”

„Pe partea imaterială, poveștile lăsate în urma migrărilor dinspre Asia, cum au fost tătarii, care o parte s-au și așezat în zonă. Dincolo de raiduri, am avut și așezări ale lor pe termen lung.

Și apoi poate ce mie personal mi se pare cel mai interesant este interacțiunea dintre om și natură, care conduce la partea de experiență. De exemplu, avem foarte multe povești în zonă, care au apărut de-a lungul timpului, prin care localnicii au încercat să-și explice fenomenele naturale: povești cu balauri care explică formarea vulcanilor noroioși, cu spirite care explică formarea focurilor vii sau spirite care trăiesc în trovanți.”

„Și apoi este partea în care omul a folosit resursa naturală. De exemplu, avem aici, în Ținutul Buzăului, cel mai mare depozit de chihlimbar din țara noastră și poate din zona asta a Europei, vechi de 25 de milioane de ani, care conține și o specie unică în lume – rumanit, chihlimbarul roșu, de culoarea granatului – și în zonă, tradițional, au existat și există încă oameni care culegeau chihlimbarul și i-aș putea numi «giuvaiergii de chihlimbar». Încă mai sunt trei persoane care fac asta, nu o fac economic, o fac la nivel de demonstrație și pasiune: caută chihlimbar, îl șlefuiesc prin metoda tradițională – cu apă, cu flacăra, cu gips, ei folosesc gipsul care e tot o piatră naturală, pe care o iau și o folosesc ca să dea chihlimbarului luciu. Și e un proces întreg și o experiență întreagă în spate, pe care acum încercăm să o folosim tocmai în scop turistic.”

Ținutul Buzăului este o destinație ieftină? Pot fi făcute călătorii cu costuri mici? Cum?

„Ținutul în acest moment este o destinație emergentă. Se dezvoltă foarte mult pe partea de oferire de experiențe și destinație de aventură și de descoperire. Deci e perfect pentru tineri. Inițial, ce s-a dezvoltat în Ținut a fost turismul, să-i zic așa, un pic mai high-end. Dacă intrăm și căutăm direct pe Internet, vom găsi pensiunile un pic mai scumpe, mijloace de transport – mașina personală și așa mai departe. Însă au început să apară și alternative. Legat de transport, este ceva ce noi promovăm și sperăm să devină din ce în ce mai comun: există posibilitatea venirii în Ținut cu trenul. Sunt trei stații de tren în care se poate ajunge relativ ușor dinspre Buzău și Brașov sau București via Buzău, la Berca care este chiar în Ținut și apoi două localități la marginea Ținutului – Măgura și Valea Lupului. Iar de acolo se poate merge mai departe cu bicicleta. Recomandarea noastră pentru cei care vor să vină cu trenul este să vină cu bicicleta în tren, pentru că de acolo pot explora apoi tot Ținutul și bicicleta este unul dintre cele mai bune mijloace de transport, pentru că îți permite accesul pe toate drumurile și vezi totul, nu stai în mașină să te uiți la drum în loc să te uiți la ce se deschide în jurul tău.”

„În ceea ce privește cazarea, au început să se dezvolte acum locuri de camping, până acum nu au existat, au fost doar pensiunile clasice. Există la Pâclele Mici de exemplu un loc care acceptă rulote, dar acceptă și corturi și există proiecte, de exemplu în comuna Colți cel puțin două proiecte pentru zona de camping, zone care vor fi amenajate corespunzător, cu toalete, dușuri și tot ce trebuie din punctul ăsta de vedere.

Sunt antreprenori, tot tineri foarte mulți, care au venit și au început să deschidă mici businessuri care sunt adresate tinerilor și oferă experiențe. De exemplu, există rafting care se poate face pe râul Buzău organizat, există bouldering pentru cei care vor să se cațere pe stânci cărate sau dislocate de ghețari, deci au și o poveste în spate. Există partea de hiking. Aici pe de o parte sunt traseele pe care noi le facem, traseele marcate, dar partenerii noștri oferă și ghidaj cu povești, inclusiv cu partea de experiență: de exemplu, mergi pe un traseu și înveți să identifici plante medicinale sau mergi pe un traseu și descoperi fosile cu ajutorul ghizilor. Avem de exemplu foarte multe activități care sunt organizate: de la activități de meșteșug tradițional, cum este la școala de olărit la Colți, unde poți să înveți să olărești sau în Bisoc, casa Zestrea Bisoceancă, unde poți să înveți să lucrezi cu lâna, până la lucruri mai… nu neapărat ateliere, un fel de challenge-uri: să mergi cu cobilița cu apă fără să verși apa sau tot felul de activități care erau uzuale în mediul tradițional, dar acum noi le-am uitat și pentru noi sunt o adevărată aventură. Au apărut, de exemplu, de curând inclusiv nopți de observare astronomică, unde te duci la un anumit partener, poți să stai toată noaptea cu cortul în curte, ei au telescop pregătit și poți să vezi cerul cu ei. Există un Art Center la Colți, unde sunt expoziții moderne de artă, care tot timpul se schimbă. Acolo se fac și concerte, iar asta e o componentă care se dezvoltă din ce în ce mai mult.

Prioritar pentru noi acum este marcarea de trasee de hicking și de cycling. Am început anul trecut cu ele și anul acesta facem din ce în ce mai multe.”

Chiar duminică, 24 iulie, Societatea exploratorilor organizează, pentru oricine dorește să participe, o drumeție în Ținutul Buzăului.

Duminica, 24 iulie 2022, vă invităm la o drumetie de explorare si cautare a minunatei ambre care se gaseste in zona Colti din Masivul Ivanetu al Muntilor Buzaului, primul eveniment de acest gen organizat de Societatea Exploratorilor impreuna cu Tinutul Buzaului si Alunis Art Center. Va vom prezenta si o colectie particulara de chihlimbar descoperit in zona. Veți avea parte de puncte spectaculoase de belvedere, conectare cu natura, socializare și mult, mult, aer curat”, se arată pe pagina de Facebook a evenimentului.

Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

9 comentarii

  1. mi se pare Fantastic. pentru cei care locuiesc in Tulcea, Constanta.
    ca trebuie sa Plateasca o Taxa suplimentara sa treaca… Dunarea, sa vada acele Minunatii.
    prin SMS. nu doare. e aproape moca.

  2. Pacat ca iti rupi masina pe acolo, plin de drumuri neasfaltate sau proaste in judetul fief PSD.

    • Mai prinzi un tremurici de cutremur foarti dies,Focurili Vii de la Berca da localnicii prăjesc potolul pe gratis doar nu or să ardă gazul de pomană.

  3. De unde mai exact incepe Moldova la Buzau? Unii zic ca de la Mec, altii zic ca de la Mall…e mare disputa

    • De la milcov. E raul care trece prin focsani. Adica judetul vrancea. De naiba, ai auzit de stefan cel mare sau petru rares sau alexandru cel bun, vasile lupu sau petru movila la buzau? Nu, ca erau in alta tara.

  4. Foarte frumos!

  5. Am fost la Meledic fix acum 10 ani. Cabana arăta deplorabil, cred că cea mai slabă cazare din câte am văzut. Probabil s-a schimbat după atâția ani, dar zona este ireproșabil un meleag de poveste. Bestial.

  6. Tinutul e frumos,dar rupi masina pe drumurile alea.Multe nici macar nu le poti urca fara 4×4,dar nu te avertizeaza nimeni. Am fost in 2022,aceleasi probleme:la Muzeul Chihlimbarului,2-3 camarute,nimic interactiv, daca tot te chinui sa ajungi pana acolo,buda defecta….La trovanti,buda de tara,in spate,plina ochi,daca treci de caini. Nu stim sa ne vindem marfa…
    In concluzie,numai de ademenit strainii nu e…Se sperie aia…
    Poate doar pt noi,cei trecuti prin viata,care am copilarit la tara,sa nu fie socant,in rest,iti vine sa fugi mancand pamantul…sau mustele de pe mancare….sau produsele expirate de la cooperativele din sate….
    Dati o fuga ca sa va convingeti ce frumos impacheteaza media un loc cum era in Vestul UE acum 100 ani

  7. Dar șezlongurile cât costa?