FOTO/VIDEO „FutureLabs” și „Moara de plastic” – proiecte de educație și protecția mediului pentru școli și comunitățile rurale din Ținutul Buzăului / Cum funcționează

Pentru a transporta plasticul colectat la gropile de gunoi autorizate, o primărie de comună din Ținutul Buzăului trebuie să plătească între 5 și 10 mii de lei lunar, în condițiile în care veniturile sale lunare din taxe și impozite sunt de doar 3-5 mii de lei. Soluția pentru a scăpa de aceste deșeuri a venit de la asociația care gestionează Geoparcul „Ținutul Buzăului”, printr-un proiect denumit „Moara de plastic”.

„Avem o problemă cu plasticul. Peste tot în mediul rural și în zonele turistice avem deșeuri, plastic peste tot, o parte dintre ele aruncate de turiști, dar majoritatea chiar de localnici. Și ca să rezolvăm problema asta facem mici centre de reciclare de plastic, pe care le folosesc clustere de comunități. Avem în plan să facem cinci în total. Momentan, anul ăsta lucrăm la două. (…) Și le facem în spații care aparțin comunităților. De exemplu, avem două școli părăsite în două comune și acolo intrăm cu centrele de reciclare. Comunele își colectează singure în acel moment plasticul, nu trebuie să mai ducă la stații de reciclare la 100 km distanță. Și plasticul devine materie primă: o dată pentru a produce obiecte și apoi pentru educație. Noi tot timpul mergem pe componenta educațională. Aceste centre de reciclare devin și centre de practică, în care copii, elevi, stundeți pot veni și pot vedea cum se reciclează și ce se poate face cu plasticul”, a explicat Răzvan-Gabriel Popa de la Asociația „Ținutul Buzăului”, managerul Geoparcului UNESCO, într-un interviu pentru G4Media.ro/ENTR.

Primele două astfel de centre de reciclare vor fi montate în acest an, în comunele Scorțoasa și Vintilă Vodă.

Cum funcționează „Moara de plastic”

Există două aparate speciale: un mărunțitor și un extrudor. Mărunțitorul transformă plasticul în fulgi, iar extrudorul topește fulgii și îi toarnă în mulaje, unde plasticul este transformat în produse finite: de la găleți, căni, ghivece, farfurii, întrerupătoare de priză, până la materiale de construcție de tipul burlane, bare, cărămizi.

Astfel, primăriile își pot gestiona singure plasticul, evitând costurile de transport la gropile de gunoi, iar
plasticul capătă valoare, devenind materie primă pentru produsele realizate la centrul de reciclare.

Topirea plasticului se realizează la o temperatură de 120 de grade Celsius, în timp ce arderea are loc la 350 de grade. Centrul de reciclare urmează să proceseze exclusiv varietățile de plastic care nu sunt considerate materiale toxicologice și care reprezintă majoritatea deșeurilor de plastic din zonă. În plus, centrul va fi dotat cu o hotă industrială cu filtru de carbon activ, conform standardelor din industria procesatoare de plastic, iar operatorii extrudorului vor purta măști de protecție cu carbon activ. De asemenea, aparatul folosit cel mai des va fi mărunțitorul, echipamentul care taie plasticul în fulgi și care
nu emite fum în proces. Extrudorul, echipamentul de topire, va fi pornit circa o zi pe săptămână.

Salt în viitor în școlile de la țară, prin proiectul „FutureLabs”

Un alt proiect la care asociația lucrează este „FutureLabs”. Deja câteva sute de copii din școlile din comunele Colți, Scorțoasa și Tisău beneficiază de laboratoare moderne pentru științele naturii. Iar în prezent sunt în lucru încă două – unul în Berca, iar al doilea în Colelia, o localitate din județul Ialomița.

„Mergem în școli din comunități și facem laboratoare de științe ale naturii pentru copii, cu echipamente pe care nu le au nici la oraș: microscoape, lupe digitale, senzori de măsurare a calității aerului, tot felul de secțiuni subțiri. Deci intri într-un FutureLab și ești într-un laborator așa cum ar trebui să fie. Tocmai ca să ajutăm copiii să învețe sau să se atașeze de partea de mediu și de natură. Astea sunt laboratoare pe care le folosesc la biologie, fizică, chimie. Uneori, dacă facem și biblioteci în cadrul lor, cum am făcut de două ori, se fac și ore de engleză și de română acolo, deci devine un spațiu foarte multifuncțional, ca să zic așa”, spune Răzvan-Gabriel Popa.

Cum arată un laborator al viitorului într-o școală de la țară