FOTO VIDEO Transalpina de Apuseni, traseul presărat de cătune pustii, case tradiționale părăsite și păduri vechi. Cum ar putea un drum nou să readucă la viață o zonă depopulată

Locuitorii mai multor sate și cătune înșirate într-o zonă muntoasă greu accesibilă din Alba, își pun speranțele pentru o schimbare majoră în viața lor, într-un proiect al administrației din județ, denumit ”Transalpina de Apuseni”. Concret, este vorba despre un drum lung de 78,5 kilometri care va lega Munții Apuseni de Autostrada Sebeș-Turda, la nodul de la Aiud.

Drumul, aflat acum în lucru pe două loturi, străbate pe de o parte una dintre cele mai frumoase regiuni din țară, cu păduri vechi, neumblate și cu puncte de belvedere aflate pe creasta muntelui, dar totodată și una dintre cele mai izolate și depopulate zone.

Traseul este presărat de case tradiționale părăsite, meșterite din lemn după metode străvechi, cu acoperiș țuguiat de paie, răspândite pe dealuri, la distanță mare una de cealaltă.

Aproape totul la aceste case a fost realizat din lemn: de la zăvoare pentru uși, la cuie din lemn construite special pentru menținerea paielor pe acoperiș. Din cauza accesului foarte dificil, comunitatea a fost nevoită să își producă aproape totul, la fața locului.

Puțini oameni au rămas în prezent, grupați în câteva sate și cătune, majoritatea bătrâni care trăiesc la pragul subzistenței din creșterea animalelor și a păsărilor.

Nu sunt spitale sau farmacii, dar la magazinele sătești, aprovizionate periodic, se găsesc mărfuri de bază.

Nici copii nu mai sunt. Majoritatea școlilor au fost părăsite de mult. Școala de pe Valea Barnii, o clădire mare, care adăpostea altădată mulți copii de ciclu primar și gimnazial, ar putea fi ușor scena unui film post-apocaliptic.

Pe jos, prăfuite, zac materiale de propagandă comunistă din anii 60-70 ai secolului trecut. Printre ele, o revistă numită chiar ”Lupta de clasă”, datând din 1966, menită să ofere ”sprijin teoretic și politic” pentru copii munților acelor vremuri. Mai găsim o programă de limba rusă pentru școala generală și multe, foarte multe, cărți dedicate planurilor cincinale pe diferite domenii, de la economie la turism.

La cum arată drumurile, aceste planuri nu par să fi fost îndeplinite, dar nici rusește nu au prea învățat oamenii locului. Se pare însă că între timp au învățat ceva engleză.

Pe un drum pe care nu circulă nimeni, care duce spre câteva case dintr-un cătun, cineva cu simțul umorului a bătut în cuie un panou de tablă pe prin care îi avertizează pe eventualii turiști străini să nu parcheze: ”No parking along the way (road) Cars get removed”.

”Am ouă de vânzare, le dau cu 50 de bani. Sunt proaspete” ne spune o femeie în vârstă, care iese la poarta din fața unui grajd deformat de timp, pentru a vedea cine trece pe drum.
Ca ea sunt majoritatea: oameni obișnuiți cu traiul greu, dar care nu ar pleca niciodată de acolo.

Puținii tineri care mai sunt în zonă, își dau seama că viitorul nu mai e al gospodăriilor de subzistență.

Unul dintre ei, Iulian Doru Petruț (29 de ani) din comuna Ponor, încurajat de perspectiva unui drum de asfalt care va aduce turiști, s-a mișcat rapid.

A cumpărat foarte ierftin o casă veche de la marginea drumului, a reparat-o și a extins-o păstrând stilul specific zonei. În curte a mai construit o căsuță cu acoperiș țuguiat, cu paie vechi de zeci de ani pe care le-a găsit la o șură veche.

Astfel, a devenit unul dintre primii investitori din zonă. Cea mai mare parte a muncii a făcut-o chiar el, cu mâna lui. Spune că și-ar dori ca toți cei care vor investi în turism în anii următori să păstreze arhitectura zonei, ”așa cum au făcut cei de la Rimetea”, o comună din județul Alba, locuită de maghiari, care se bazează în principal pe turism și care are reguli clare de păstrare a arhitecturii tradiționale.
Pe lângă turism, Iulian a început și o afacere de colectare a laptelui produs în gospodăriile răspândite în satele din zonă.

Zona a trezit deja și un oarecare interes imobiliar, iar terenurile au început să fie evaluate la metrul pătrat. Totuși, dată fiind lungimea de aproape 80 de kilometri a drumului, plus drumurile și văile adiacente, este greu de bănuit că prețurile vor exploda în perioada următoare. În plus, în multe cazuri, moștenitorii nu și-au făcut succesiuni, iar punerea în ordine a actelor de proprietate reprezintă o provocare serioasă.

”Transalpina de Apuseni” va lega o serie de localități din Munții Apuseni: va străbate Aiudul de Sus – Râmeț – Brădești – Geogel – Măcărești – Bârlești Cătun – Cojocani – Valea Barnii – Bârlești – Mogoș – Valea Albă – Ciuculești – Bucium – Izbita – Coleșeni – Bucium Sat și ajunge în Bucium Cerbu, aproape de Abrud.

Autoritățile din zonă speră că drumul de asfalt va revitaliza zona, turistic dar și social, prin redescoperirea ei de către nepoții și strănepoții celor care locuiau pe vremuri acolo și care ar putea da o nouă viață, fie și numai în weekend sau în concediu, gospodăriilor prăbușite sub trecerea timpului.

Totuși, dincolo de aspectul turistic, principala lui utilitate va fi aceea că va lega Munții Apuseni de nodul de autostradă de la Aiud.

În prezent, avansul fizic al lucrărilor a ajuns la 60% pe lotul I și la 40% pe lotul al doilea, spun reprezentanții Consiliului Județean Alba. Toate lucrările trebuie finalizate până în data de 30 aprilie 2024.