FOTO ”Votul cumulativ”, ”Călin Georgescu votează SENS”, clonele PSD cu shaorma și războiul tagurilor: Strategii care au produs confuzie în cele mai fragmentate alegeri parlamentare

”Votul cumulativ”, ”Călin Georgescu votează SENS”, „SENS susține Călin Georgescu”, ”PSD unit” și o shaworma-momeală pe TikTok sau ”PSD Independent” sunt doar câteva din strategiile care au produs confuzie în rândul alegătorilor, în cel mai fragmentat scrutin parlamentar după Revoluție.

În ultimele două zile înainte de alegerile parlamentare, în social media a apărut o asociere bizară între Călin Georgescu, candidatul pro-rus cu discurs legionar din turul doi al alegerilor prezidențiale, și sigla SENS, partid puternic progresist, ”antonimul” politic al fanilor Călin Georgescu, SOS sau AUR, fondat de europarlamentarul independent Nicu Ștefănuță (ex-USR).

Pe mai multe pagini de TikTok, Facebook și pe Reddit au apărut postări sau comentarii în care era propagat mesajul că SENS (folosind inclusiv logo-ul partidului) votează Călin Georgescu în turul 2 al prezidențialelor, astfel că a existat un transfer de bazin electoral de la Georgescu la partidul progresist, dar care nu făcut pragul de 5% și nu a reușit să intre în parlament în cele din urmă.

În 28 noiembrie, SENS a denunțat oficial la Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) o tentativă de influențare a votului și dezinformare, dezicându-se inclusiv public de campania din social media în care formațiunea politică era asociată cu Călin Georgescu, potrivit unui comunicat transmis G4Media de un purtător de cuvânt al partidului.

Una dintre explicații ar fi că un grup de IT-iști de pe Reddit ar fi început să saboteze campania lui Georgescu, din cauza orientării sale pro-Kremlin, anti-NATO, UE și Occident (de care a încercat să se dezică într-un ”interviu” online cu soția sa, între tururile prezidențiale) și ar fi creat softuri prin care reportează postări care par concertate și se infiltrează în grupurile de susținere extremiste, conform unor surse G4Media.

O altă explicație ar fi că unii utilizatori anti-extremism și pro-Occident s-ar fi infiltrat în rândurile alegătorilor lui Georgescu și i-ar fi convins că POT (partidul care îl susține pe Georgescu și care a obținut 6% la alegerile din 1 decembrie) înseamnă Partidul Oamenilor Transexuali, în timp ce SENS vine de la Suveranitate, Echilibru, Neutralitate și Spiritualitate, atingând astfel toate punctajele principale ale soților Georgescu din social media.

Astfel pe TikTok au rulat clipuri cu zeci de mii de reacții ale adepților lui Georgescu în favoarea SENS. Partidul a obținut sub 2,8% la renumărarea a 97% din voturi.

Și electoratul PSD a fost indus în eroare de două partide clonă, cu același nume și cu semne vizuale similare: Partidul Social Democrat Unit (PSDU) și Partidul Social Democrat Independent (PSDI).

La PSDU, președinte partidului este Oana Crețu, care are părul vopsit într-o culoare ”progresistă” și care cu câteva zile înainte de alegeri își făcea campanie exclusiv în rândul tinerilor (mulți minori), cărora le promitea shaworma în schimbul votului părinților lor. De altfel, partidul cu 44.000 urmăritori pe TikTok și-a schimbat numele în ”PSD Unit Shaorma”.

PSDI, dar care are doar 92 de urmăritori pe TikTok, a creat de asemenea confuzie în rândul alegătorilor social-democrați, din cauza culorilor folosite și a trandafirului:

În total, la numărarea a 97% din voturi, PSDU și PSDI au obținut 2,3% voturi care au fost luate cel mai probabil de la PSD. Deputatul social-democrat de Galați Laurențiu Gîdei a declarat pentru B1TV că cei care organizează alegerile ar trebui să-și dea demisia și că la mijloc nu este vorba de fraudă, ci de ”o escrocherie tipic românească”.

Nu în ultimul rând, pe rețelele de socializare au circulat în ultima săptămână mesaje referitoare la ”votul cumulativ”, în care utilizatorii (în special cei din grupurile de susținere adepte ale discursului extremist) erau îndemnați să voteze cât mai mult pe același buletin de vot pentru că fiecare ștampilă înseamnă un vot și fiecare alegător are voie să voteze timp de 1 minut de câte ori poate. În realitate, mai multe ștampile aplicate pe același buletin de vot înseamnă anularea automată a acestuia. Iată un exemplu de astfel de mesaj:

Războiul ”strategiilor” de inducere în derută a electoratului pe social media are loc după ce, tot în social media, cu precădere pe TikTok, a crescut în opțiunile electorale un candidat necunoscut pentru cel puțin jumătate din societate.

Cu un discurs legionar și pro-Kremlin, Călin Georgescu a plecat de pe prima poziție direct în turul doi datorită unei strategii pe TikTok, așa cum G4Media și ISE au avertizat cu 10 zile înainte de primul scrutin prezidențial. După acest moment a început un ”război al tagurilor”, în care susținătorii pro-Occident și anti-Occident/pro-Georgescu, AUR, SOS au început să se bombardeze reciproc cu comentarii în care tăguiau candidați din taberele opuse, așa cum arată zeci de pagini din social media analizate de G4Media și ISE în ultimele zile.

În acest moment, trei partide extremiste ajung în Parlament, comparativ cu unul singur în 2020, AUR, care a obținut atunci aproape 9% în 2020, fiind surpriza alegerilor precedente. Astăzi, extremiștii sunt concentrați în trei partide parlamentare și însumează aproximativ 30% la numărarea a 95% din voturi (fără voturile redistribuite):

• AUR condus de George Simion (17,7%), S.O.S. România condus de Diana Șoșoacă, ex-AUR (7%) și POT, condus de Anamaria Gavrilă, ex-AUR (6,2%). POT și AUR s-au încolonat în spatele candidatului independent pro-rus cu discurs legionar Călin Georgescu, pentru susținerea acestuia în turul 2 al prezidențialelor. Și Șoșoacă a transmis inițial că-l susține dacă o pune premier, iar apoi s-a sucit și a făcut așa-zise dezvăluiri despre trecutul lor. Șoșoacă a făcut apologia Mișcării Legionare cu o zi înaintea alegerilor parlamentare, la troița închinată lui Corneliu Zelea Codreanu, care a condus mișcarea criminală din România interbelică, care promova asasinatul ca armă politică.

Cu toate astea, extremiștii nu ating pragul de 40% din Parlament, scenariu care era mai probabil după surpriza din primul tur al prezidențialelor când candidatul bazinului antisistem fan al discursului anarhist sau extremist a obținut primul loc. În acest moment, majoritatea parlamentară rămâne orientată spre Occident, UE și NATO.

• Au contribuit Delia Dascălu și Petruț Iacob.