FOTOGALERIE Cele cinci zone sălbatice din București care ar putea fi transformate în arii naturale urbane deschise vizitatorilor

Reprezentanţii Asociației Parcului Natural Văcăreşti au identificat cinci zone în apropierea Bucureştiului, cucerite în totalitate de natură, şi vor să le propună autorităţilor locale să-i susţină pentru a fi declarate arii naturale urbane. Sunt oaze de vegetaţie, cu animale sălbatice, cu specii rare de păsări de apă în mijlocul cărora bucureştenii s-ar putea relaxa bucurându-se de natură.

Din lista celor cinci zone sălbatice fac parte: zona din spatele lacului Morii, o bucată din Valea Saulei (zona Petricani), o bucată din Peninsula Tei, Pădurea Băneasa şi o bucată din malul Lacului Dobroeşti.

Aici pot fi văzute reptile precum țestoasa de apă europeană (Emys orbicularis), gușter (Lacerta viridis), șopîrlă de câmp (Lacerta agilis), șarpe de casă (Natrix natrix), șarpe de apă (Natrix tessellata), amfibieni: triton cu creastă (Triturus cristatus), triton comun (Triturus vulgaris), izvoraș cu burta roșie (Bombina bombina), broasca mare de lac (Rana ridibunda), brotăcelul răsăritean (Hyla orientalis), păsări : lebăda de vară, chirighița cu obraz alb, pițigoi, rațe, stîrci, corcodei, cormorani, egrete, ereți, pescăruși etc., dar şi mamifere: șoarece de cîmp (Microtus arvalis), chițcan pitic (Sorex minutus), bizam (Ondatra zibethica), nevăstuică (Mustela nivalis), vulpe (Vulpes vulpes), vidră (Lutra lutra) şi lilieci.

„Zonele acestea sunt în general abandonate în momentul de faţă, afectate de deşeuri şi de poluare. Aici împreună cu autorităţile şi cu comunităţile trebuie să găsim soluţii pentru accesibilizarea zonei. Ca să poţi să ieşi pe potecă, să vezi un piţigoi sau o coţofană, trebuie să ai acces printr-o potecă minim organizată, ca să nu te duci acolo şi să pui borduri. Nu e cazul, nu dorim. Borduri pot fi puse în altă parte. Noi vorbim aici de nişte parcuri mai speciale, nişte parcuri naturale”, a declarat pentru TVR, Dan Bărbulescu, directorul Asociației Parcul Natural Văcăreşti.

Pentru a le proteja şi mai mult în faţa rechinilor imobiliari, dar şi pentru a le reda locuitorilor, reprezentanţii ong-urilor de mediu intenţionează să le dea acestor arii naturale urbane un statut legal.

„Vrem să introducem o categorie nouă: arii protejate urbane, arii naturale protejate urbane, cum avem şi lacul Snagov. Facem eforturi ca legiuitorul să înţelagă importanţa acestora şi pentru asta, urmează să elaborăm un nou regulament care va fi asemănător cu cel al parcurilor naturale existente, dar care va reglementa mult mai exact ce înseamnă accesul”, a declarat Dan Trifu, vicepreşdinte Eco-Civica.

În prezent, Bucureştiul are în jur de 7mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, cu mult sub recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii: minimum 26 de mp de spaţiu verde pe cap de locuitor.

În prezent, Capitala are un singur parc natural urban protejat: Delta Văcăreşti. Acesta se află la o distanţă de 5 km faţă de centrul Capitalei şi este cel mai mare spaţiu verde compact, 189 ha. Potrivit agerpres.ro, în ultimii cinci ani, prin monitorizări zilnice, în Delta Văcăreşti au fost identificate 331 de specii de plante şi 336 de specii de animale, iar biodiversitatea parcului este în creştere.