FOTOGALERIE Cum arată ruta din Nordul Capitalei care ar urma să fie parcursă de Trenul Metropolitan Bucureşti-Ilfov: străbate mai multe câmpuri goale decât aglomerări urbane

Punctul de plecare al proiectului Trenul Metropolitan Bucureşti-Ilfov va fi ruta: Gara Obor – Gara de Nord, potrivit Primarului General al Capitalei Nicuşor Dan, Decizia a fost luată prin prisma faptului că infrastructură CFR existentă este văzută ca fiind o oportunitate.

„Probabil că momentul în care vom avea toate liniile modernizate o să fie undeva 2026-2027. În acest interval însă, pe segmentele pe care se poate opera, noi intenționăm – există o oportunitate în zona de nord, unde reţeaua e bună – şi ne dorim ca într-un an, de acum, să avem funcţionale liniile pe Gara de Nord – Gara Obor, Gara de Vest – Gara de Nord şi Gara de Vest – Gara Obor; prima şi a treia trecând prin Pipera”, declara Primarul General al Capitalei Nicuşor Dan.

În prima fază, vor fi patru rute, pe o distanță de aproape 100 km, după cum au anunțat încă din luna mai reprezentanții Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov (TPBI).

Pe scurt, în cadrul proiectului se vor construi noi puncte de oprire și pasaje rutiere denivelate, se vor moderniza unele treceri la nivel cu calea ferată, vor avea loc lucrări de modernizare a aparatelor de cale existente și introducerea unora noi.

Potrivit clubferoviar.ro, care a sintetizat proiectul, această linie conține:

• 8 stații cu o lungime a liniilor din stații de 106,591 km;
• 5 halte de mișcare cu o lungime a liniilor din aceste halte de 31,541 km;
• Linii duble totalizând 105,374 km;
• Linii simple, totalizând 53,134 km;
• Linii electrificate, în total 99,523 km;
• Linii neelectrificate, cu o lungime de 58,985 km. (Vazi aici toate detaliile)

Pentru că proiectul a fost criticat de mulţi dintre specialiştii în mobilitate urbană tocmai din cauza faptului că Trenul Metropolitan ar străbate Nordul Bucureştiului (Gara Obor- Gara de Nord) mai mult pe câmp decât prin zonele populate/aglomerate, am vrut să vedem cu ochii noştri cum stau lucrurile.

Punctul de plecare – Gara Obor, direcţia – Gara de Nord.

În afară de câteva blocuri şi case care se văd în depărtare, de pe peron, Gara Obor pare izolată şi părăsită. Îndreptându-ne spre Gara de Nord, trebuie să ajungem în zona Andronache. Pentru asta, trenul trebuie să o ia în direcţia opusă, spre Pantelimon şi să facă un ocol de câţiva km prin zone foarte slab populate.

Andronache este următoare oprire. Aici sunt predominant case. Ne continuăm drumul. Calea ferată traversează mai multe câmpuri goale (Petricani, Pipera) pentru a ajunge în zona Aviaţiei. Pentru a ajunge la destinaţie (Gara de Nord) trenul trebuie să străbată alte câteva terenuri virane întinse şi zone cu case (zona Pajura). Un traseu care parcă ocoleşte în mod intenţionat zonele populate sau aglomerările urbane importante.

Altfel spus, ruta Gara Obor – Gara de Nord parcursă pe calea ferată este de cel puţin 5-6 ori mai lungă decât cea parcursă cu maşina.

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti-Ilfov (TPBI) estimează că pe această rută va fi o cerere de doar 5.900 călătorii pe zi.

În ceea ce priveşte costurile, Trenul Metropolitan Bucureşti-Ilfov va costa 962 milioane de euro. Din aceştia, 614 milioane de euro reprezintă achiziţia unor trenuri noi, iar cu restul ar urma să fie modernizate staţiile, să fie construite noi puncte de oprire şi să fie modernizate unele treceri la nivel cu calea ferată. Prima faza a planului investiţional va costa 116 milioane euro.

Potrivit TPBI „serviciul de transport pe Trenul Metropolitan va fi asigurat pentru început la intervale de 30-60 de minute. Ulterior, acest serviciu va fi ajustat în funcţie de cererea şi de capacitatea de transport existente”.

Sursele de finanţare sunt: fonduri europene, fonduri de la bugetele locale ale primăriilor membre (inclusiv Primăria Municipiului Bucureşti) şi Consiliul Judeţean.

Potrivit datelor oficiale transmise G4Media.ro, pentru Trenul Metropolitan s-a estimat o cerere zilnică de 82.000 de călătorii, respectiv 24,6 milioane de călătorii pe an.