Fotografia detaliată a prezenței NATO la Deveselu, Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu. Cât de ofensivă este forța militară și ce arme sunt desfășurate în România

Lansatoarele de rachetă din România şi Polonia ar fi o ameninţare pentru Rusia, potrivit unor declarații de marți ale președintelui Rusiei, Vladimir Putin. De cealaltă parte, atât oficialii români, cât și cei ai NATO vorbesc despre rolul strict defensiv al prezenței militare în România. 

• BREAKING: SUA trimit 1.000 de militari americani din Germania în România. Pentagon: Dacă e nevoie, vom trimite trupe suplimentare pe Flancul estic al NATO

Ce a declarat Putin marți după întâlnirea cu Viktor Orban:

Se cunoaște faptul că noi am primit promisiuni că NATO nu se va extinde spre Est niciun pas. Acest lucru este cunoscut de toată lumea. Acum vedem unde se află NATO – Polonia, România, statele Baltice. Au spus una și au făcut alta, la noi poporul obișnuiște să spună despre aceste lucruri că pur și simplu ne-au înșelat (…) În pofida acestui fapt, SUA a ieșit din acest acord, iar acum, în România și Polonia vor fi în curând, dacă nu sunt deja instalate, sistemele de lansare a rachetelor, rachetele MK41 și Tomahawk pot fi instalate, ce nu constituie un sistem de antirachetă, sunt sisteme ofensive, de atac

Declarațiile președintelui Rusiei, Vladimir Putin, vizează în primul rând scutul de la Deveselu.

O gafă a ministrului Apărării din 2018, Mihai Fifor, a făcut istorie pe acest subiect. Acesta a vorbit atunci despre faptul că România are în baza miliară de la Deveselu rachete balistice. Ulterior a revenit și și-a clarificat declarația.

Cât de amenințător este însă pentru Rusia, sistemul de apărare antirachetă al NATO din sudul României? Acesta a fost un element al disputei între alianță și Rusia de la începutul anului 2016. Rusia susține constant că instalația, împreună cu o bază NATO din Polonia, sunt menite să submineze forța Moscovei pe flancul estic al Europei.

Baza de la Deveselu se întinde în total pe aproximativ 900 de hectare și înglobează trei unități militare: Unitatea 99, românească, găzduiește celelalte două baze americane – cea a forțelor navale și pe cea a Sistemului Aegis Ashore de apărare antirachetă, adică scutul propriu-zis.

Sistemul de la Deveselu are un radar antibalistic și este înzestrat cu 24 de rachete interceptoare Standard Missile 3 (SM-3), care nu sunt dotate cu focoase nucleare și nici cu încarcătură periculoasă – chimică sau biologică, de exemplu. Sunt menite în schimbă să distrugă rachetele balistice în aer prin impact la viteză foarte mare, spun reprezentanții României și ai NATO.

În 2019, înainte de summitul NATO de la Londra, alianța a deschis unitatea de la Deveselu pentru un tur al unui grup de jurnalişti și ambasadori în România din 20 de state membre NATO. A fost pentru prima dată când un grup de civili a participat la un tur oficial al sistemului de apărare Aegis Ashore din Deveselu. Pe atunci ministru al Apărării, Nicolae Ciucă a spus că turul a fost o inițiativă transaparentă de a demonsra caracterul pur defensiv al bazei.

Același lucru l-a spus atunci și comandantul american responsabil de bază, insistând și el asupra faptului că sistemul asigură protecție față de un posibil atac cu rachete balistice lansat din Orientul Mijlociu, potrivit Europei libere.

„Singurul lucru pe care îl avem în ceea ce privește capacitățile este posibilitatea de a lansa interceptoare SM-3 Block IB împotriva rachetelor balistice care vin din Iran”, a declarat comandantul sistemului Aegis, John Fitzpatrick, pentru jurnaliștii publicației, chiar în camera de control a bazei de la Deveselu. Fitzpatrick a mai spus că cele 24 de interceptoare de rachete balistice SM-3 ale instalației sunt montate pe un „sistem de lansare verticală Mark 41”.

„Nu există nicio altă capacitate pe care acest obiectiv o are în acest moment și ar fi nevoie de schimbări ample, schimbări la scară industrială, pentru a face vreo diferență”, a explicat Fitzpatrick, citat de Europa liberă.

• ”În centrul principal de operare al instalației, ambasadorilor și jurnaliştilor li s-a permis să vadă consolele folosite de personalul marinei americane pentru a controla scutul de apărare antirachetă, care nu a tras niciodată o rachetă și care are interdicție să efectueze lansări de test. Fiecare stație a operatorului de la Deveselu conține trei ecrane de computer împreună cu sisteme de comunicații și comutatoare de lansare care ar fi angajate pentru a trage SM-3-urile asupra oricăror rachete care ar veni în timpul unui atac asupra Europei” a scris atunci jurnalista Alison Mutler.

Potrivit Comandamentului Naval în Regiunea Europa, Africa si Asia de Sud-Vest, NSF Deveselu (Naval Support Facility) este prima instalație de apărare antirachetă Aegis Ashore pusă în funcțiune și oferă sprijin sistemului general de apărare antirachetă balistică (BMD) al NATO.

Comandamentul Aegis constă dintr-un radar de control al focului și o suită de comandă, control și comunicații Aegis asociată, precum și din module de lansare care conțin rachete de apărare SM-3.

Sistemul de apărare antirachetă Aegis (Aegis BMD sau ABMD) este un program al Agenției de Apărare antirachetă a Departamentului de Apărare al Statelor Unite, dezvoltat pentru a oferi apărare antirachetă împotriva rachetelor balistice cu rază scurtă și medie.

Baza de la Luna – Câmpia Turzii

Baza aeriană de la Luna, de lângă Câmpia Turzii, este considerat un punct strategic al operațiunilor aeriene desfășurate de Armata SUA în Europa pe flancul de sud-est al NATO, în cadrul programului European Deterrence Initiative (EDI, Inițiativa Europeană de Descurajare).

Baza găzduiește avioane de luptă F-16 și MIG-uri 21 Lancer, dar și avioane de transport. La începutul anului 2020, la Câmpia Turzii au fost aduse drone MQ-9 Reaper ale Forțelor Aeriene ale SUA în Europa.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” de la Câmpia Turzii, că procesul de modernizare a forţelor aeriene va continua, urmând să fie achiziţionate avioane de ultimă generaţie F-35, cel mai nou din flota SUA.

F-35C este un avion de luptă invizibil cu un singur motor, care necesită antrenamente suplimentare pentru a fi pilotat, în primul rând din cauza vitezelor pe care le poate atinge (1960 de kilometri pe oră) și a accelerației care îi poate afecta pe piloți.

Este considerată o bază suport, care ar putea asigura întăriri la nevoie pentru o linie de front mai apropiată de graniță. Intenția este ca acolo să fie operaționale cel puțin două escadrile de avioane de luptă și mai multe aeronave de transport strategic.

• „Suntem parte a unui mare sistem strategic. Noi trebuie să avem cel puțin trei escadrile de avioane de vânătoare, de aceea am achiziționat acum F-16. Avem un sistem tehnic foarte bine pus la punct cu cel mai bun armament din lume. Avem sistemele Patriot, HIMARS, nu mai vorbesc despre transportoarele Piranha și multe alte elemente de dotare care sunt foarte bune”, a spus ministrul Apărării, Vasile Dîncu, într-o emisiune de televiziune, anterior anunțului de miercuri al președintelui Iohannis.

Modernizarea bazei de la Luna este legată și de dezvoltarea Bazei 57 Mihail Kogălniceanu, care acoperă flancul sudic.

Baza de la Kogălniceanu va deveni cea mai mare și mai importantă bază militară aliată la Marea Neagră, urmând să ajungă la o capacitate de 10.000 de soldați.

Acolo există un plan de investiții pe 20 de ani pentru modernizare și dezvoltare în valoare de aproximativ 2,6 miliarde de euro. România și partenerii din NATO intenționează modernizarea Bazei 57, în condițiile în care Forţele Aeriene vor fi dotate în viitor cu noi tipuri de aeronave, cel mai probabil F-16 Fighting Falcon şi, în perspectivă, F-35 Lightning II, dar şi ţinând cont că de la Kogălniceanu se lansează zboruri și spre alte teatre de operaţii.

Analiștii militari consideră că această bază va fi pentru NATO cel de-al doilea pilon principal de apărare pe flancul de Est, după baza similară din Polonia.

Baza a găzduit diferite exerciții ale partenerilor NATO, pe parcursul cărora au ajuns acolo aproape toate tipurile de avioane de luptă ale forțelor Alianței. Recent, în dotarea Forțelor Aeriene au rămas și patru avioane britanice Typhoon, potrivit airforce-technology.com.

Pe lângă acestea, NATO a operat sau operează în România în baze de mai mică importanță, cum este cazul la Cincu (județul Brașov) și la Smârdan (județul Galați).

Rusia vrea să vadă

Una dintre propunerile prezentate Rusiei în răspunsurile scrise transmise miercuri de Statele Unite privind garanţiile de securitate este permiterea inspectării bazelor americane de apărare împotriva rachetelor balistice din Polonia și România.

Propunerea acestor inspecții ar avea scopul de a liniști Rusia că lansatoarele nu pot fi folosite în scopuri ofensive.

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a declarat, referitor la acest lucru că rușii pot să vină să vadă baza militară de la Deveselu dar și pe cea din Polonia, dar oferta este valabilă numai pe bază de reciprocitate.

Cu alte cuvinte, România și Statele Unite acceptă inspectori ruși care să vadă cu ochii lor că în Olt nu sunt rachete ofensive, dacă și Moscova este dispusă să primească experți români, polonezi și americani în bazele lor.

Sursa Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Citește și:

BREAKING: SUA trimit 1.000 de militari americani din Germania în România. Pentagon: Dacă e nevoie, vom trimite trupe suplimentare pe Flancul estic al NATO

ANALIZĂ Cât de puternică este Rusia, în raport cu Ucraina. Topul celor mai puternice armate ale lumii. Unde se regăsește România