FOTOREPORTAJ Restauratorii de case de paiantă din sudul Munteniei reconstituie „in situ” Casa lui Știrbencea de la 1920, un stăpân de turme de bivoli din Călugăreni – Giurgiu. Ce rol joacă poștașii în păstrarea identității acestei zone

Sudul României, mult mai urbanizat decât nordul țării, riscă să piardă ultimele case tradiționale care încă vorbesc despre satul românesc și anexele gospodărești. Pe cale de dispariție sunt casele construite din materiale efemere, din chirpici, dar care au elemente arhitecturale aparte: bârne și elemente de lemn sculptate, cu bolte și prispe, picturi și simboluri din natură, vetre și pământ pe jos. Cu puțin noroc, unele sunt identificate în faza în care sunt puse în vânzare sau, mai inspirați, proprietarii care au aflat de existența Asociației „Monumente renăscute” anunță că ar vrea să restaureze imobilul.

Este și cazul Casei lui Știrbencea, din Călugăreni, Giurgiu. Strănepoata lui Știrbencea a cerut ajutorul specialiștilor care fac voluntar munca de restaurare și le-a cerut să evalueze dacă casa construită la 1920 merită salvată. „Este una dintre casele ce se cerea luată, plângea, și am zis că se pierde și e păcat de ea. Este cea mai frumoasă din zonă pe care proprietarul ei atunci când a construit-o a vrut să o facă cu un dichis anume, ca să se evidențieze. Aparține unei clase de țărani un pic mai înstăriți care voia să-și instaleze personalitatea și statutul social”, a mărturisit Radu Florin Ștefănescu, fondatorul Asociației „Monumente Renăscute”.

Pentru restaurarea casei, Radu Florin Ștefănescu, fondatorul asociației, s-a mutat la Călugăreni pe toată perioada lunii august cât speră să se întindă prima etapă a restaurării casei. El lucrează împreună cu o echipă de meșteri, arhitecți și restauratori și alți voluntari care încă se pot alătura lucrărilor, pentru a dobândi o experiență cum se reconstituie și păstrează vechile case efemere de paiantă. Participanții la scoala de vară fie sunt cazați în Casa lui Știrbencea, fie li se asigură transport dacă fac naveta din București, aflat la 30 km distanță. Ei intră în atmosfera de la sat și li se oferă mese țărănești, din produse naturale locale. Seara au miniconferințe și proiecții despre construcția și restaurarea cu materiale exclusiv naturale.

Povestea proprietarului casei din Călugăreni este în sine valoroasă. Stoica Vlăjan, zis și Știrbencea, a fost un țăran gospodar de frunte al comunității, stăpân de turmă de bivoli și a fost declarat chiabur, maltratat inuman, până la epuizare de către comuniști, pentru că, izgonit din casa lui, s-a adăpostit în cavourile din cimitir și iernile grele nu i-au iertat plămânii. Este prima casă pe care Asociația Monumente Renăscute o restaurează „in situ”, nu a fost nevoie să o relocheze, pentru că proprietarii au dorit să o salveze acolo unde se află. Proiectul este finanțat în proporție de peste 90% de proprietar si co-finanțat de Administratia Fondului Cultural Național și Uniunea Arhitectilor din România.

Casa lui Știrbencea, restaurată în locul unde a fost construită, în Călugăreni, face parte din proiectul asociației pe care îl dezvoltă cu poștașii, angajați ai Poștei Române care cunosc foarte bine mediul rural și casele de paiantă ce merită păstrate. Printr-un parteneriat cu Fundația Poșta Română, alte 30 case țărănești din județele Giurgiu, Ilfov și Ialomița, cele mai valoroase (vernacular), vor fi identificate, iar ulterior se va încerca salvarea și restaurarea lor pe modelele Casei Frusina din Corbeanca, Casa Ilie Micu din Măgurele si Casa lui Știrbencea din Călugăreni.

Față de casa de paiantă din Călugăreni, două case din Muntenia pe care le-a restaurat asociația au fost strămutate, Casa Frusina care a fost relocată în aceeași localitate, în Corbeanca și Casa Ilie Micu din Măgurele, cu toate elemente de arhitectură și tâmplărie originale aduse din Giurgiu. Pentru ambele case, asociația a organizat o clacă, o muncă în care se implică toată comunitatea, dar care în prezent se constituie din comunitățile de pe Facebook.

„Multe locații sunt identificate pentru teren, ele având imobil de acest gen pe ele și atunci sunt supuse dispariției. Dacă noi suntem interesați să salvăm un imobil și avem și fondurile pentru el sau avem speranțe că le obținem, atunci vorbim cu proprietarul să putem să-l valorificăm prin modalitatea de relocare. Ideal ar fi să se poată salva măcar parțial în locația unde se află, să faci o conversie, să faci un imobil nou, dar integrezi și imobilul vechi, proprietarul să fie de acord să integreze și noul imobil, sau doar fațada.”, spune Radu Florin Ștefănescu.

Asociația Monumente Renăscute s-a înființat la sfârșitul anului 2021 și, de atunci, a renovat integral Casa Frusina din Corbeanca, a relocat casa din Giurgiu în Măgurele-Ilfov și a recondiționat o tâmplărie la o casă din Moara Vlăsiei, respectiv uși ferestre, pridvor, decorațiuni la streașină.