FOTOREPORTAJ Un dresor îi învață pe proaspeții stăpâni de câini maidanezi, adoptați de la târgurile ASPA ce au de făcut: E o altă specie, noi ne raportăm la comunicarea lor. Ierarhia la acești câini e clar structurată, ori conduci tu, ori conduc ei

Daniel Manea, un dresor cu o experiență de peste 34 de ani, dobândiți în mare parte în Germania, a ținut sâmbătă, 17 august, o ședință deschisă în Parcul Tineretului nu atât cu câinii maidanezi proaspăt adoptați, cât mai ales cu noii lor stăpâni care i-au luat acasă de la târgurile publice ASPA, autoritatea care se ocupă de gestionarea animalelor fără stăpân din București. El le-a explicat cât de sensibilă este granița dintre cine preia controlul în noua relație și cum fac ca aceasta să funcționeze pe termen lung, prin atingere, privire și chiar prin alegerea dimensiunii lesei.

Daniel Manea, ce deține Școala de Educație, Psihologie și Dresaj Canin, denumită așa și după ordinea importanței valorilor, le-a spus noilor stăpâni cum să valideze starea de spirit a câinilor prin mângâiere și prin laudă, că cearta nu ajută la nimic, cum patrupedele se orientează în funcție de lesa folosită și a demitizat multe alte greșeli pe care le fac oamenii care cred că știu ce au de făcut cu un câine care nu are noțiuni de „stăpân”.

„Câinii care au trăit pe stradă dezvoltă niște abilități incredibile pentru că sunt extrem de determinați și inovativi pentru că viața i-a făcut să fie așa. E o selecție naturală. Ei au fost nevoiți să găsească soluții să supraviețuiască. Un câine care este ținut de mic nu are șansa să dezvolte abilitățile unui câine crescut pe stradă”, mărturisește dresorul, care dintre toate speciile, spune el, „tomberonezii” sunt preferații lui.

La ședința de dresaj din Parcul Tineretului au fost prezenți Nina, adoptată de 2 luni, Ava, de două săptămâni cu noii ei stăpâni și Leia, de 10 zile în noua ei casă. Le-a ținut companie, Lara, un golden retriever sociabil, adus de dresorul care a susținut cursul.

„Lesa tractabilă este otrava orientării” a fost primul lucru pe care l-a transmis dresorul Daniel Manea, care a observat că niciunul dintre câini prezenți nu avea zgardă, ci lesă tractabilă sau ham. „Primul lucru pe care vi-l recomand este o zgardă. Lesa tractabilă sau hamul sunt instrumente care oferă zero control și zero comunicare cu al meu câine. E o altă specie, noi ne raportăm la comunicarea lor. Lesa tractabilă este un element pe care industria canină a reușit să-l promoveze în sensul că le creează oamenilor iluzia că tu poți sta pe alee și câinele tău zburdă fericit și se bucură de libertate. Total bullshit”, a spus el.

Faptul că lesa se întinde la o distanță oarecare de 5 m în față, 3 m în lateral sau în spate nu are cum să ofere câinelui un raport orientativ cu stăpânul dacă, mai ales, nici nu știe cum să comunice cu el. „Se rupe orice formă de comunicativă și orientativă”, a insistat dresorul, recomandând în schimb o lesă de piele de 2 m cu inele ajustabile.

„Lesa nu este doar că-mi car câinele de la A la B. Este comunicare, datul unui indiciu, înseamnă protecție, înseamnă cordon ombilical. Trebuie doar să știu să o folosesc și în felul acesta se schimbă modul în care ne plimbăm doar prin instrument. Câinii intră în comunicare cu noi. Lesa trebuie să aibă trei calități: să aibe aderență, să nu taie la mână și să nu ardă”, a menționat dresorul.

Daniel Manea a deminitizat certatul sau pedepsitul câinilor. „Tendința oamenilor, aud de nenumărate ori lucrul acesta, l-am certat, i-am spus de 15 ori același lucru. Câinii nu se ceartă și nu se pedepsesc. Câinii se corectează, adică trebuie să îi dau de înțeles prin diferite forme de manifestare, o privire, deja este o corecție, bătutut din picior, este tot o corecție. Dincolo de faptul că sunt niște ființe minunate, câinii ne depășesc din punct de vedere al simțurilor pe toate planurile mai puțin la gust și hai să zicem inteligența. Când face ceva bun îl încurajați și îl lăudați, acesta este un contact pozitiv, ca să lăsăm curiozitatea să învingă teama. Îi validați starea de spirit prin mângâiere și prin laudă.”, a spus el.

Cu mult umor, dresorul a explicat că greșelile încep de obicei din casă. „Adică modul în care ieșim din casă, câinele iese primul, iese agitat și noi îi validăm starea de spirit și îl lăsăm să iasă așa din casă și atunci tot restul plimbării este agitat. Oamenii confundă excitement-ul cu fericirea, cu cât este mai agitat câinele cu atât puterea de autocontrol e mai mică. Mai are de-a face cu controlul impulsului, să se îndrepte către anumiți stimuli ori de vânătoare de a tâșni ori de a miroase un anumit stimul și vrea să ajungă repede. Are de a face cu gradul de respect relațional, el va ști că eu sunt conectat cu el în timpul plimbării și știe că suntem împreună, că suntem o echipă”, a afirmat dresorul.

„Văd oamenii că își duc câinele și sunt pierduți în telefon, însă câinele îi vede. Hai ai defecat, hai acasă repede. Aceea nu e o plimbare, nu are cum să funcționeze, el mă vede că sunt pierdut în lumea mea, atunci el își zice, mă pierd și eu în lumea mea olfactivă. Aceasta este o relație insulară, fiecare cu universul lui și suntem complet deconectați”, a avertizat Daniel Manea.

Legat de mersul la pas și de controlul asupra stimulilor olfactivi, dresorul a spus că trebuie ca stâpânul să fie cel care îi permite, în condițiile lui, să ajungă la locurile pe care câinii vor să le miroasă. „Dacă vreau să gestionez corect o situație din asta, atunci trec pe lângă acel stimul olfactiv, nu-i permit să ajungă la el. Mă impun, trec, eu pot să te conduc, nu-ți permit să faci ce vrei tu când vrei tu, ci trec, deja m-am impus. După care, câinele a renunțat la tendința lui de a mai ajunge la stimuli. atunci eu mă întorc și-i permit, în condițiile mele, să ajungă la acel stimul olfactiv. M-am prezentat ca un lider adevărat și am construit o plimbare structurată.”, a precizat el. „Este primul lucru pe care toți câinii îl caută instinctiv la noi și la alte canide, și anume, echilibrul. Mereu veți ajunge la ecuația aceasta, mereu echilibru. Un lider trebuie să fie echilibrat, în același timp calm, ferm și hotărât. La ei ierarhia este clar structurată, ori conduci tu, ori conduc ei. Nu există nuanțe de gri”, a completat dresorul.

Daniel Manea a precizat și alte două lucruri importante. Lesa să fie ținută pe aceeași parte, la fiecare plimbare, de ambii parteneri, indiferent dacă sunt dreptaci sau stângaci. „Oamenii o fac de multe ori. Mută lesa de pe o parte pe alta, atunci mersul este haotic. Tin câinele pe o singură parte, ca să-i dăm o șansă să învețe.”, a menționat el.

O altă noțiune spusă cu umor de dresor a fost referirea la reacția de tipul „părinte elicopter”. „Un alt lucru pe care oamenii îl fac îi fură câinilor jobul pe care ei ar trebui să-l aibă. Devin părinte elicopter, ce a făcut, a mâncat acolo etc. Iar câinele mă vede, chiar dacă nu spune, băi, te văd, dar o face și atunci îl fac pe câine șomer, că îi dau senzația că el nu trebuie să facă nimic. Cu asta are de a face mersul în lesă”, a adăugat el.

În București există 3 centre de câini fără stăpâni, deținute de Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor: ASPA pallady, ASPA Bragadiru și ASPA Mihăilești. În prezent, ASPA Pallady este închis pentru modernizări, iar în cele două centre funcționale se află aproximativ 2.000 de câini.

Frecvent, serviciul care se ocupă cu gestionarea câinilor fără stăpân de pe domeniul public organizează târguri de adopție și are o pagină dedicată câinilor ce pot fi adoptati, cu nume și poze. Cea mai mare spaimă a autorităților este că noii stăpâni nu se pot adapta cu câinii adoptați și îi pot abandona, deși pot fi identificați și amendați după microcipul pe care îl are câinele.

Conform statisticilor ASPA, peste 10.000 de câini au fost adoptați de la înființarea autorității din subordinea Primăriei Generale.