Provocările pe care Zelenski, actorul de comedie devenit președintele Ucrainei, va trebui să le înfrunte

Timp de 20 ani, Volodimir Zelenski a aruncat în derizoriu scena politică ucraineană în calitate de actor de comedie, însă acum, devenit preşedinte, se va confrunta cu provocări extrem de serioase, cu interlocutori redutabili, indiferent dacă este vorba de Vladimir Putin, FMI sau o clasă politică ostilă, comentează France Presse, preluat de Agerpres.

A fost argumentul esenţial al adversarului său, preşedintele în exerciţiu Petro Poroşenko: „Un actor fără experienţă nu poate purta un război cu agresorul rus”.

Volodimir Zelenski moşteneşte un conflict care a produs aproape 13.000 de morţi în cinci ani şi care privează Ucraina de controlul asupra bazinului său minier şi industrial şi asupra unei părţi a frontierei sale cu Rusia.

Kievul şi Occidentul acuză Moscova că îi susţine militar pe separatiştii pro-ruşi care controlează aceste regiuni, lucru pe care autorităţile ruse îl neagă, în ciuda dezvăluirilor mai multor media.

Acordurile de la Minsk de la începutul lui 2015, semnate sub egida Parisului, Berlinului şi Moscovei, au permis reducerea în intensitate a luptelor, fără a pune capăt conflictului şi fără a aduce o soluţie politică.

Zelenski a promis duminică seară că va „relansa” acest proces, după ce în campania electorală a lansat ideea de a asocia şi SUA sau Marea Britanie la procesul de pace.

Deşi s-a declarat dispus să negocieze cu preşedintele rus, Vladimir Putin, el rămâne ferm: aceste teritorii trebuie să revină pe deplin sub control ucrainean, fără statut special.

În opinia politologului Mikola Davidiuk, mai mult decât o soluţie militară, „el va încerca cu orice preţ fie să încheie acorduri direct cu Putin, fie să folosească metode politico-diplomatice cu ajutorul Uniunii Europene şi al Statelor Unite”.

Dorind să întindă mâna locuitorilor din aceste teritorii, Zelenski a promis la sfârşitul campaniei un „război al informării” care va urmări să îi convingă de faptul că „Ucraina are nevoie de ei şi că ei au nevoie de Ucraina”, dar şi „măsuri umanitare” pentru ei.

Aproape de un colaps financiar, Ucraina a beneficiat în 2014 de un plan de ajutor din partea Occidentului, gestionat de Fondul Monetar Internaţional (FMI). Însă creditele au fost deblocate în tranşe mici, din cauza dificultăţii de a adopta anumite măsuri de austeritate sau pentru lupta împotriva corupţiei cerute în schimbul ajutorului.

Aşteptată în următoarele două luni, livrarea viitoarei tranşe, de 1,3 miliarde de dolari, rămâne incertă, lăsând bugetul într-o situaţie precară.

„În următorii trei ani, Ucraina va trebui să ramburseze peste 20 de miliarde de dolari de datorie publică şi nu se ştie exact cum va face asta”, avertizează Oleksandr Paraşici, analist al băncii Concorde Capital, subliniind „importanţa critică” de a continua colaborarea cu FMI.

Rămâne de văzut dacă viitorul preşedinte va intenţiona să convingă populaţia care l-a votat masiv că trebuie să accepte măsuri de austeritate, în contextul în care Ucraina este una din cele mai sărace ţări din Europa.

Zelenski a insistat că vrea să amelioreze condiţiile de viaţă pentru a limita plecarea masivă a forţei de muncă spre statele vecine membre ale UE.

El se arată în schimb ferm în privinţa corupţiei, cerinţă majoră a statelor occidentale, care nu şi-au ascuns nemulţumirea în ultimii ani în faţa lipsei de progrese împotriva acestui flagel. El a angajat deja un fost ministru de finanţe respectat în mediile financiare, Oleksandr Daniliuk.

Extrem de repede, Zelenski riscă să se găsească în faţa unei situaţii financiare delicate. Cu trei zile înainte de al doilea tur al alegerilor prezidenţiale de duminică, justiţia a anulat salvarea, la sfârşitul lui 2016, a primei bănci ucrainene, PrivatBank, unde sunt depozitate o parte deloc de neglijat a economiilor ucrainenilor. Finanţatorii Kievului au transmis că urmăresc îndeaproape acest dosar-cheie pentru asanarea finanţelor ţării.

În opinia politologului Mikola Davidiuk, „primul risc, şi cel mai important, nu este legat de armată şi nici de război, ci de formarea echipei sale”.

Deşi spune că vrea să modernizeze puterea introducând o procedură de destituire, mutând preşedinţia într-un ‘spaţiu deschis’ sau deplasându-se cu zboruri obişnuite, Zelenski nu are majoritate în parlament pentru a forma un guvern.

Alegerile legislative nu sunt prevăzute decât la 27 octombrie, o perioadă lungă pentru viaţa politică ucraineană. Iar a le devansa pentru a beneficia de elanul de la prezidenţiale este extrem de complicat din punct de vedere legal.

„Zelenski va avea mari dificultăţi în a-şi asigura sprijinul parlamentului”, care îi va fi „extrem de ostil”, spune Anatoli Oktisiuk, de la centrul de analiză Democracy House.

Potrivit acestui expert, o altă dificultate vor fi „relaţiile cu oligarhii”, extrem de puternici în Ucraina, şi în primul rând cu Igor Kolomoiski, adversar feroce al lui Petro Poroşenko şi acuzat că a organizat candidatura lui Zelenski.

Între timp, Kremlinul a declarat că este prea devreme pentru a vorbi despre o posibilă colaborare cu noul președinte ale Ucrainei, Volodomir Zelenski, dar Moscova respectă alegerea poporului ucrainean, transmite Reuters.