Franța a livrat tunuri Ucrainei și este dependentă în proporție de doar 7,5% de gazul natural importat din Rusia – președintele Emmanuel Macron intervievat pe France 2

O oră „în fața crizelor”. Intervievat miercuri, 12 octombrie, în „L’Evénement” de jurnalista Caroline Roux, președintele Franței, Emmanuel Macron, a detaliat, pe larg, poziția Franței în diverse dosare internaționale, la aproape șase luni de la realegerea sa la Elysée și cu două săptămâni înainte de un nou interviu la France 2, care va fi consacrat politicii interne.

Acordă Franța un sprijin major Ucrainei? E Franța dependentă de hidrocarburi exportate din țări autoritare? Poate fi evitată recesiunea? În noul program politic al serviciului public, șeful statului a răspuns la multe întrebări și a făcut o serie de afirmații. Franceinfo a descifrat șapte dintre ele, de la livrări de echipamente militare către Kiev la superprofituri și gaz din Azerbaidjan.

1. Livrările de arme Caesar către Ucraina

 La începutul interviului, Emmanuel Macron a revenit la subiectul ajutorului militar acordat Kievului. Potrivit președintelui Republicii, Franța a livrat deja „18” tunuri Caesar Ucrainei. Aceasta reprezintă mai mult de un sfert din cele 76 de obuziere de care dispune armata franceză. De asemenea, acesta și-a reiterat intenția de a furniza mai multe.

Este posibil să se mărească aceste livrări? Potrivit generalului Olivier Kempf, un cercetător asociat cu Fundația pentru Cercetare Strategică, Franța „nu poate merge mai departe” de ceea ce a drenat deja din propria armată. Opțiunea preferată a președintelui este acum de a lua „șase tunuri” dintr-o comandă de 12 obuziere destinate Danemarcei.

 2. Dependența de gazul rusesc

„Europa a fost prea dependentă de gazul rusesc (…) aproximativ 40% din gazul pe care îl cumpăram înainte venea din Rusia, astăzi, în momentul în care vorbesc, este vorba de 7,5%”, a declarat Emmanuel Macron.

În 2021, cu mult înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, Uniunea Europeană importa aproximativ 45% din gazele sale naturale din Rusia, a recunoscut chiar Comisia Europeană. În prima săptămână a lunii octombrie, UE (și Regatul Unit) a importat doar aproximativ 7% din gazele naturale din Rusia, potrivit datelor furnizate de grupul de reflecție economică Bruegel.

În ceea ce privește Franța, 17% din gazul pe care l-a importat a provenit din Rusia în 2020, potrivit cifrelor Ministerului Tranziției Ecologice. La începutul lunii septembrie, ministrul Agnès Pannier-Runacher a declarat că, datorită diversificării importurilor, Franța este dependentă de gazul rusesc doar în proporție de 9%.

3. Reforma pieței europene a energiei electrice

 În ceea ce privește criza energetică, șeful statului a menționat reforma pieței europene a energiei electrice pe care o apără. Emmanuel Macron ne asigură că a obținut „o modificare în profunzime a pieței energiei electrice care ne va permite să avem mai multe prețuri la electricitate și pentru noi, francezii, să avem un preț al electricității care nu va mai depinde de prețul gazului”.

În prezent, pe piața europeană a energiei electrice, prețul de cost al ultimei surse de producție mobilizate pentru a echilibra cererea și oferta, în general centralele pe gaz, este cel care determină prețul impus tuturor operatorilor. În acest moment, este vorba despre centralele electrice pe gaz, care sunt foarte solicitate pentru a compensa oprirea reactoarelor nucleare franceze. Rezultatul este că energia electrică este plătită la un preț umflat de criza gazelor. Un sistem criticat de mai multe țări europene, inclusiv de Franța.

Pe 5 octombrie, președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a declarat că este „pregătită să discute o plafonare a prețului gazului utilizat pentru producerea de energie electrică”. Acesta ar fi „un prim pas către o reformă structurală a pieței europene a energiei electrice”.

Acest mecanism, aplicat deja în Spania și Portugalia și susținut de Franța, stârnește încă ostilitate din partea țărilor care se opun intervenției statului pe piețe, inclusiv Germania. Propunerile Comisiei vor fi examinate în cadrul unui summit al șefilor de stat și de guvern care va avea loc la 20 și 21 octombrie la Bruxelles. Acestea vor fi apoi discutate în cadrul unei noi reuniuni a miniștrilor în cauză, care va avea loc la 25 octombrie la Luxemburg, înainte de o eventuală adoptare în cadrul unei reuniuni ministeriale extraordinare din noiembrie. Dezbaterile pentru a realiza o schimbare profundă vor fi probabil lungi.

4. Importurile de gaze din Azerbaidjan

 Președintele Macron a fost întrebat despre conflictul dintre Azerbaidjan și Armenia. „Franța nu importă gaz din Azerbaidjan”, a declarat șeful statului. Acest lucru a fost confirmat de Ministerul Tranziției Ecologice, care a declarat, la jumătatea lunii septembrie, la o întrebare a TF1, că „din câte știe”, nu s-au făcut importuri din Azerbaidjan, întrucât gazul livrat a alimentat „doar” „Europa de Est, din cauza poziției sale geografice”. Țara nu figurează pe lista principalilor furnizori de gaze a ministerului.

Înainte de războiul din Ucraina, 36% din importurile de gaze naturale ale Franței proveneau din Norvegia, principalul său furnizor, înaintea Rusiei (17%), Algeriei (8%), Olandei (8%), Nigeriei (7%) și Qatarului (2%), potrivit datelor din 2020 ale Ministerului Tranziției Ecologice.

5. Creșterea economică

 Președintele Macron consideră că, în Franța, „rezistăm mai bine decât vecinii noștri în fața crizei economice”, agravată de războiul din Ucraina. „Uitați-vă la cifre, recesiunea va fi acolo pentru mulți dintre vecinii noștri; vom rezista anul viitor”, a spus el.

Ce spun proiecțiile? Germania se așteaptă la o recesiune de 0,4% în 2023. Aceste previziuni confirmă estimările Fondului Monetar Internațional, care preconizează că cea mai mare economie europeană va intra în recesiune în 2023 (-0,3%). FMI anticipează, de asemenea, un declin al economiei italiene (-0,2%).

Franța pare să se descurce mai bine: FMI prevede o creștere de 0,7% anul viitor. Dar nici ea nu este imună la riscul unei recesiuni. Banca Franței nu exclude o „recesiune limitată și temporară” de „două sau trei trimestre cu PIB în scădere în jurul iernii 2022-23”. Cu toate acestea, această proiecție rămâne „înconjurată de incertitudini foarte mari”.

6. Penuria de carburanți

 Președintele Macron a vorbit despre greva din rafinării care provoacă penuria de carburanți la pompă. El a estimat că o revenire la o aprovizionare normală a benzinăriilor ar putea fi posibilă „în cursul săptămânii viitoare”. Adică în șapte până la 10 zile, potrivit mai multor surse guvernamentale contactate de serviciul politic al France Télévisions.

În cazul în care „blocajele” vor fi ridicate, Jean-Marc Durand, director de rafinare pentru Europa la TotalEnergies, a estimat luni, în cadrul unei emisiuni la BFMTV, că va fi nevoie de „o săptămână mare” pentru a reveni la livrările normale de benzină.

Miercuri seară, însă, sindicatele nu anunțaseră nicio deblocare a rafinăriilor. Centrala sindicală CGT plănuiește o grevă interprofesională în Franța „pentru salarii” și împotriva „rechiziționării” depozitelor de carburanți decretată marți de guvern.

7. Impozitarea super-profiturilor

 În plină dezbatere pe tema impozitării super-profiturilor, președintele Macron a declarat că a instituit nu o „taxă”, ci o „contribuție” bazată pe „profiturile realizate de actorii din sector ale căror costuri de producție nu au nimic de-a face cu creșterea bruscă a prețurilor”.

Președintele Macron se referă la un amendament la proiectul de buget 2023 depus la 7 octombrie de către deputații majorității prezidențiale, care vizează introducerea unei contribuții excepționale asupra profiturilor excedentare din industriile petroliere. Această contribuție, de până la 33%, va afecta companiile ale căror rezultate depășesc cu 20% media ultimilor patru ani.