Franţa are nevoie de o ajustare bugetară, a declarat comisarul european al Economiei. Acest lucru înseamnă fie tăieri de cheltuieli, fie creșteri de taxe

„Este clar că este nevoie de o ajustare bugetară în Franţa şi celelalte ţări cu un grad ridicat de îndatorare”, a estimat luni comisarul european al Economiei, Paolo Gentiloni, înaintea unei reuniuni a miniştrilor europeni ai Finanţelor, care are loc la Bruxelles, transmite Agerpres. Timp de două zile, miniştrii europeni ai Finanţelor urmează să discute procedurile de deficit excesiv demarate împotriva a şapte state membre UE, printre care se numără şi Franţa, ţară care trece printr-o criză politică după ce alegerile legislative de la începutul lunii iulie nu au creat o majoritate clară.

„Bineînţeles, suntem conştienţi de dificultăţile instituţionale ale Franţei”, a subliniat Paolo Gentiloni, care a apreciat totuşi drept „posibilă” şi „necesară” reducerea deficitelor publice.

La data de 19 iunie, Comisia Europeană a propus deschiderea de proceduri pentru deficit excesiv împotriva Franţei, Italiei, Belgiei, Ungariei, Poloniei, Slovaciei şi Maltei. România este vizată de aceeaşi procedură disciplinară încă din 2019.

Aceste ţări au depăşit anul trecut limita de deficit public, fixată la 3% din PIB conform Pactului de stabilitate, care limitează şi datoria publică la 60% din PIB. Statele respective vor trebui să ia măsuri corective pentru a respecta, în viitor, regulile bugetare ale UE, în caz contrar riscând să suporte sancţiuni financiare.

Statele membre UE ar fi trebuit să deschidă, în mod oficial, aceste proceduri de deficit excesiv în cursul zilei de marţi, la reuniunea miniştrilor europeni ai Finanţelor, însă decizia a fost amânată timp de câteva zile din motive tehnice.

Potrivit unor surse europene citate de AFP, decizia de lansare a procedurilor, pentru care nu există nicio îndoială, va fi discutată luni şi marţi, însă adoptarea finală va avea loc la reuniunea ambasadorilor statelor membre, care va avea loc în data de 24 iulie, după care va avea loc o validare formală în 26 iulie.

Regulile bugetare ale UE au fost suspendate după 2020, din cauza crizei economice provocate de pandemia de Covid, urmată de războiul din Ucraina. Aceste reguli au fost reformate şi reactivate în acest an.

„Mă aştept ca fiecare stat membru să respecte regulile noastre bugetare. Este în interesul nostru comun să menţinem sustenabilitatea datoriei noastre publice. Şi cred că viitorul guvern francez va trebui să urmeze şi el aceste reguli”, a declarat ministrul german al Finanţelor, Christian Lindner, înainte de începerea reuniunii de la Bruxelles.

Pactul de stabilitate prevede, în principiu, sancţiuni financiare de până la 0,1% din PIB pe an pentru ţările care nu vor pune în practică măsurile corective impuse, ceea ce în cazul Franţei ar însemna o sumă de aproape 2,5 miliarde euro.

În realitate, sancţiunile pentru deficit bugetar excesiv, nu au fost aplicate niciodată pentru că au un impact politic foarte mare.

Franţa, ţară a cărei datorie publică a ajuns la 110% din PIB, s-a aflat în procedură de deficit excesiv o mare parte a timpului, de la crearea monedei euro, în 2000. Ţara a ieşit de sub această procedură în 2018.

Regulile europene impun statelor aflate într-o situaţie de deficit excesiv o reducere de minimum 0,5 puncte pe an a deficitului, ceea ce înseamnă o rigoare bugetară serioasă.

Separat, până la data de 20 septembrie 2024, ţările membre vor trebui să trimită la Bruxelles planurile lor bugetare multianuale, care vor fi analizate de Comisie şi Consiliu. Bruxelles-ul va veni în luna noiembrie cu recomandările sale pentru reechilibrarea conturilor publice.