Franţa, care deţine al doilea cel mai mare domeniu maritim din lume, va secvenţia genomul a mii de specii care populează apele părţii sale europene, dar şi pe cele ale teritoriilor sale de peste mări pentru a întocmi o „hartă genetică” a biodiversităţii sale marine

Timp de opt ani, 4.500 de specii de plante şi animale vor fi decriptate în cadrul unui program numit ATLASea, coordonat de Centrul Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică (CNRS) şi de Comisariatul pentru Energie Atomică (CEA) şi finanţat cu 41 de milioane de euro, a anunţat joi Ministerul francez al Învăţământului Superior şi al Cercetării, conform Agerpres.

Specimene de peşti, mamifere, alge sau organisme unicelulare vor fi colectate începând cu a doua jumătate a anului 2023, atât pe jos de pe litoral cât şi în timpul expediţiilor în larg şi în adâncuri.

Deşi majoritatea speciilor vizate sunt deja cunoscute, unele ar putea fi descoperite în timpul expediţiilor.

Cu 4.500 de specii studiate, din cele aproximativ 12.000 recenzate în partea europeană, „vom avea o viziune de ansamblu asupra grupurilor majore care alcătuiesc biodiversitatea marină”, a declarat pentru AFP Patrick Wincker, co-directorul ATLASea.

Probele prelevate vor fi congelate şi transferate la un centru de secvenţiere din apropiere de Paris. Echipamentul, în special computerizat, va permite „extragerea de lanţuri lungi de ADN înainte de a reconstrui întreaga secvenţă a genomului”, potrivit lui Hugues Roest Crollius, directorul programului pentru CNRS.

Programul se aşteaptă la 70 de milioane de gene. Acestea vor fi stocate într-o bază de date care va permite urmărirea evoluţiei proceselor biologice, dar şi compararea variaţiilor genetice. Acest lucru va ajuta la cunoaşterea nivelului de diversitate genetică a speciilor, un indicator cheie pentru monitorizarea stării de conservare a acestora, potrivit cercetătorilor.

În cazul speciilor ameninţate, cum ar fi cetaceele mari, diversitatea genetică este în scădere. „Adesea, înainte ca o specie să dispară, ne dăm seama că este în pericol din cauza acestei scăderi”, care o face mai fragilă la variaţiile de mediu, explică Patrick Wincker

Programul ar trebui să contribuie la o mai bună gestionare a stocurilor de peşte, în special prin studierea impactului speciilor invazive. El va servi, de asemenea, la identificarea de noi molecule în domeniul medical sau în agronomie.

Cu aproape 11 milioane de kilometri pătraţi, domeniul maritim francez este cel mai mare din lume după cel al Statelor Unite.  Întocmirea acestei „hărți genetice” a biodiversităţii marine va reprezenta un instrument esenţial pentru o mai bună conservare, relatează Agerpres.