Franța: Cum va reacționa puterea macronistă la marele protest împotriva proiectului de reformă a pensiilor de joi 19 ianuarie?

După o primă zi de acțiune reușită (2 milioane de participanți potrivit sindicatelor, 1,1 milioane potrivit oficialităților), sindicatele se pregătesc pentru o nouă mobilizare împotriva reformei pensiilor, marți, 31 ianuarie, în speranța că demonstrațiile și grevele vor determina executivul să dea înapoi, relatează Franceinfo.

Tăcut de la adresarea sa către francezi de anul nou, președintele Emmanuel Macron a reacționat și el de la Barcelona, unde se afla în deplasare, cu ocazia unui summit franco-spaniol. Președintele Macron a considerat că este „bine și legitim ca toate opiniile să poată fi exprimate (…) evident fără violență sau daune”. O opinie împărtășită și de prim ministra Elisabeth Borne care a salutat „condițiile bune” în care au avut loc demonstrațiile. „Permiterea exprimării opiniilor este esențială pentru democrație. Să continuăm să dezbatem și să convingem”, a îndemnat ea.

Cert este că această primă zi de mobilizare seamănă mai ales cu un prim test major al celui de-al doilea mandat de cinci ani al președintelui Macron. Căci, dacă sunt demonstrații, proteste, „totul este normal”, a observat un consilier. Și un ministru a adăugat: „Nu ne așteptam să fim întâmpinați cu flori”.

De la Barcelona, guvernul a fost instruit să nu minimalizeze amploarea mobilizării. „Nu este fără precedent, este o reformă a pensiilor”, remarca laconic o persoană apropiată de prim ministra Borne.

Este o strategie asumată pentru a nu da impresia că se dă înapoi în fața străzii, în condițiile în care executivul are o marjă de manevră limitată. Departe de marșuri, departe de manifestații, președintele Macron transmite acest mesaj de fermitate: indiferent de mobilizare, reforma pensiilor – o măsură emblematică a programului său de campanie electorală în 2022 – este perfect legitimă.

O spune șeful statului: francezii au decis deja. „La alegerile prezidențiale, care au avut loc în urmă cu doar câteva luni, și la alegerile legislative, care au avut loc în urmă cu câteva luni, lucrurile au fost spuse clar: trebuie să continuăm cu această reformă. Și o vom face cu respect, în spiritul dialogului, dar cu determinare și cu spirit de responsabilitate”.

Șeful statului a făcut din realegerea sa în aprilie anul trecut singurul judecător al păcii sociale. Această declarație este opusă celei făcute în seara celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, când s-a declarat „obligat” de votul celor care au ales să o blocheze pe candidata dreptei populiste Marine Le Pen, fără a adera la proiectul acestuia. „A fost un lucru bun pe care a putut să-l facă”, a confirmat în privat șeful statului, cu riscul de a pune gaz pe foc – lucru pe care a vrut să-l evite – și de a relansa criticile la adresa stilului său arogant, o mare problemă a stângii și a sindicatelor.

Joi seară, înainte de a părăsi Barcelona, șeful statului nu a scos un cuvânt despre reforma pensiilor în fața comunității franceze. Cu toate acestea, în capătul camerei, un tânăr este evacuat. Pe tricoul său, el a scris „Nu reformei pensiilor”, ca dovadă că, chiar și la 1.000 de km de Paris, „mama tuturor bătăliilor” îl ajunge din urmă și pe Emmanuel Macron, care joacă probabil pe imaginea sa de președinte reformator.

Dar, în spatele acestui mesaj de fermitate, guvernul se gândește la strategia sa și la marja de manevră de care dispune. Dacă, pe termen lung, executivul ar putea fi obligat să renunțe la balast, negocierile sunt foarte limitate. Faimoșii 1.200 de euro brut să fie transformați în net? Nu e deloc cert. Un alt punct de dispută: cei 44 de ani de contribuții pentru cei care au început să lucreze înainte de 20 de ani. Indicele privind angajarea seniorilor, ca să nu mai vorbim de emblematica majorare a vârstei legale de pensionare la 64 de ani, irită chiar și în rândul macroniștilor: „Să continuăm să dezbatem și să convingem”, a scris astfel joi seara pe Twitter prim ministra Borne. Acest lucru este cu atât mai important cu cât calendarul se va accelera: Consiliul de Miniștri luni 23 ianuarie, apoi începutul bătăliei în Adunarea Națională, în comisie, pe 30 ianuarie. A doua zi, sindicatele vor ieși din nou în stradă pentru a doua zi de acțiune majoră.