Franța: Reforma pensiilor adoptată anul trecut în pofida protestelor populare este în pericol – stânga radicală depune un proiect de abrogare susținut declarativ și de dreapta populistă și extremă

„Astăzi, depunem un proiect de lege pentru abrogarea reformei privind vârsta de pensionare de 64 de ani”, a declarat marți pentru France Inter, Mathilde Panot, președinta grupului Franța Nesupusă (LFI, stânga radicală) din Adunarea Națională.

Pe X (fostul Twitter), deputații LFI au anunțat, de asemenea, că au depus deja acest text. Panot, face acum apel la „responsabilitatea” deputaților din diferitele formațiuni. „Fiecare își va asuma responsabilitatea de a ști dacă vrea sau nu să dea jos un guvern pe tema abrogării pensionării la 64 de ani”, insistă ea.

Grupul LFI are 72 de deputați din 577, dar împreună cu Partidul Socialist (PS), Verzii (EELV) și Partidul Comunist (PCF) formează cel mai mare bloc în Adunarea Națională cu 193 de deputați. Toate cele patru partide au candidat în alegerile legislative anticipate în cadrul alianței Noul Front Popular care a avut în program abrogarea reformei pensiilor.

LFI, calificat adeseori drept partid de extrema stângă, găsește un aliat la celălalt capăt al spectrului politic, în partidul Reunirea Națională (RN, dreapta populistă/extremă). „Propunerea nu va trece fără voturile RN, așa că ne vom respecta programul și vom vota în favoarea proiectului de lege”, a declarat Laurent Jacobelli, deputat pentru circumscripția a 8-a din departamentul Moselle, pentru BFMTV. RN are cel mai numeros grup parlamentar din Adunarea Națională cu 126 de deputați și aceștia, alături de cei 193 de deputați ai stângii dau un total de 319 deputați, mult peste majoritatea absolută de 289.

Nici lidera grupului parlamentar RN, Marine Le Pen, și nici președintele partidului, Jordan Bardella, nu s-au pronunțat în public până acum, dar este greu de crezut că Jacobelli ar fi făcut această declarație fără avizul lor.

Reforma pensiilor a fost adoptată în 2023 de guvernul condus pe atunci de prim ministra Elisabeth Borne, prin asumarea responsabilității asupra proiectului de lege. La moțiunea de cenzură care a urmat, opoziției i-au lipsit nouă voturi pentru a împiedica adoptarea legii și răsturnarea guvernului.

Acum, stânga și extrema dreaptă (o adevărată “monstruoasă coaliție”, dacă se iau în considerare LFI și RN, partide care manifestă o ostilitate reciprocă în public) au voturile necesare în Adunarea Națională pentru a anula reforma impusă anul trecut de președintele Emmanuel Macron. Stânga dispune și de majoritatea absolută în biroul permanent Al Adunării Naționale, cu 12 deputați din 22, care confirmă admisibilitatea sau nu a unei propuneri legislative.

Centriștii pro-prezidențiali și dreapta clasică dispun de o majoritate absolută în Senat (ales prin vot indirect) prin care bot bloca temporar propunerea legislativă, dar în caz de divergență Adunarea Națională are ultimul cuvânt.

În cazul abrogării reformei adoptate anul trecut, a cărei aplicare a început deja, vârsta de pensionare (care urma să crească treptat și acum este de 62 de ani și 3 luni) va reveni la 62 de ani, printre cele mai redusă din Europa. Nu este clar de unde vor veni fondurile suplimentare pentru acoperirea deficitului regimului de pensii, în condițiilor în care Comisia Europeană a avertizat deja Franța să-și reducă deficitul bugetar care atinge aproape 6% din Produsul Intern Brut.

Toate aceste se petrec pe fondul absenței unui guvern instalat după alegerile în care în Adunarea Națională nu există o majoritate. Guvernul condus de Gabriel Attal, rămas cu numai 166 de deputați centriști, și-a înaintat demisia și a rămas în funcție provizoriu pentru a expedia treburile curente. Stânga a revendicat postul de prim ministru, dar de două săptămâni a fost incapabilă să propună președintelui Macron numele unui candidat sau al unei candidate, convenit de toate cele patru partide al NFP.

Mai mult, peste trei zile are loc la Paris ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice , care vor dura până pe 11 august, urmate de la sfârșitul lui august până pe 8 septembrie de cele Paralimpice. Actuala situație de criză instituțională reamintește a Patra Republică (1946 – 1958) când puterea era concentrată în Adunarea Națională și guvernele se succedau și cădeau uneori în termen de săptămâni sau chiar zile. Introducerea de către stânga a propunerii legislative de abrogare a reformei pensiilor se produce într-un context politic fără precedent sub cea de-a Cincea Republică (cu un președinte omnipotent și o Adunare Națională aleasă prin reprezentare majoritară) ridicând spectrul haosului politic și a unei Franțe neguvernabile.