Franța: Republicanii pot decide soarta guvernului și a reformei sistemului de pensii la moțiunea de cenzură dar deputații de centru-dreapta sunt profund divizați

Adunarea Națională va dezbate și vota luni moțiunea de cenzură și pentru adoptarea ei este nevoie de votul a 287 de deputați. Introdusă de grupul deputaților nealiniați cu sprijinul alianței stângii, Nupes, ea va fi sprijinită și de Reunirea Națională (RN, dreapta populistă).

Dar pentru ca moțiunea să treacă este nevoie de votul a cel puțin 32 din cei 61 de deputați ai Republicanilor (LR, centru-dreapta), ceea ce pare improbabil la ora actuală. Niciun deputat LR nu a semnat moțiunea, iar liderul partidului, Eric Ciotti, și liderul senatorilor LR, Bruno Retailleau, au cerut deputaților să nu voteze moțiunea de cenzură.

Guvernul și-a angajat responsabilitatea asupra proiectului de lege de reformă a sistemului de pensii după adoptarea sa în Senat cu ajutorul grupului LR, cel mai numeros acolo, când a devenit clar că în Adunarea Națională, unde executivul nu are majoritate, riscul respingerii proiectului este prea mare.

Principala prevedere a proiectului este majorarea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani și a provocat proteste masive, cu milioane de francezi ieșind în stradă în semn de protest în ultimele două luni și numeroase greve perturbând grav mai ales transportul public.

În aceste condiții, unii deputați LR au început să dea din colț în colț. Deputații sunt aleși în Adunarea Națională prin vot direct, spre deosebire de senatori care sunt aleși prin vot indirect de către aleși (senatori, deputați, consilieri regionali, consilieri departamentali, consilieri municipali) și destui deputați LR, aleși prin scrutin majoritar uninominal cu două tururi, sunt vulnerabili în circumscripțiile lor la viitoarele alegeri.

LR susține în principiu majorarea vârstei de pensionare și la dezbaterea proiectului de lege a avut o atitudine cooperantă cu parlamentarii pro-prezidențiali. Dar opoziția fermă a majorității opiniei publice pare să fi zdruncinat convingerile ideologice și să fi subminat unitatea acestui partid fondat de Charles de Gaulle și care a dat cinci președinți ai Franței în ultimii 65 de ani.

Apariția pe scena politică a centristului Emmanuel Macron, care a câștigat două mandate prezidențiale în 2017 și 2022, ca și succesul fără precedent al lui Marine Le Pen și RN la dreapta au laminat pur și simplu LR care la ultimele alegeri prezidențiale de anul trecut a căzut sub 5% și a obținut doar 11% la legislativele ce au urmat.

În ultimele zile în sânul LR a domnit confuzia, iar prim ministra Elisabeth Borne a acuzat de la tribuna Adunării Naționale partidul neo-gaullist de “muțenie” atunci când a angajat responsabilitatea cabinetului său pe reforma pensiilor.

Potențialul candidat LR la președinție în 2027, când Macron nu mai are dreptul să candideze, Laurent Wauquiez, a sprijinit declarativ reforma sistemului de pensii, dar fără prea mult entuziasm, în timp ce președinta Consiliului Național LR, Rachida Dati, fosta ministră a justiției sub președintele Nicolas Sarkozy (2007 – 2012) a propus un acord de guvernare între partidul său și președintele Macron.

LR este actualmente o umbră a partidului care a guvernat timp de 39 din ultimii 65 de ani și criza politică prin care trece Franța la ora actuală poate reprezenta o șansă de redresare a sa. Dar modul de comportare a politicienilor săi de frunte denotă mai degrabă confuzie și amatorism și riscă să facă partidul irelevant.